Editura All

Ma grabesc sa scriu acest post cu care as fi vrut sa mai astept, pentru ca astazi Editura All are reduceri de 50%.
Am facut cunostinta cu All prin Lila, care participa la campania vAlluntar, initiata de aceasta editura.
Si Ralucaparticipa la aceasta campanie, scriind despre carti pentru copii.
Apoi am participat, pe ultima suta de metri, la un concurs pe site-ul prokid.ro si m-am numarat printre castigatorii unei carti minunate si foarte utile pentru parinti.
Cartea este “Ai grija de copilul tau” si este un ghid despre ingrijirea medicala a copilului.
Mi-ar fi placut sa o am de cand R era mai mic, insa nici acum nu este tarziu, este utila, mai ales cand plecam in calatorii si accesul la net este limitat.

Un joc pe saptamana – 8 – Lectia de engleza

R face engleza la gradi, o data pe saptamana. Ii place mult si intreaba ce i se pare lui interesant. Stie cateva cuvinte, sa intrebe cum te cheama, sa raspunda, sa numere pana la 10…
Mai neorganizat asa am incurajat curiozitatea lui pentru aceasta limba (deocamdata este si singura, in afara de romana, in care a auzit vorbindu-se).
Cam de pe la un anisor ne uitam impreuna la filmuletele “Baby Einstein” si eram foarte incantata ca el repeta cuvintele dupa povestitor.
Apoi am primit o tablita

De la Zmeu

educativa, care ne-a fost de mare folos mai ales la drum.
Aseara s-a uitat pana a adormit la

acest filmulet

si dimineata mi-a cerut cartea cu “one, two, three”, adica aceasta:

De la Zmeu

.
Apasa butoanele si repeta.
Copiii invata cu mare usurinta o limba straina, mai ales daca le place.

Prajitura “Dintii negrului”

De la mancare

Eu o stiu drept “Negresa”. Era una dintre prajiturile pe care mama ni le facea frecvent, alaturi de tortul cu frisca si fructe, chec, tortul de biscuiti si frisca si “Narcise”, despre care voi scrie intr-o postare viitoare.
Reteta am luat-o de aici. Deci n-am fost singurii copii “indulciti” cu ea :).
Eu i-am pus si un strat de ducleata de cirese amare, intre blat si bezea, insa nu voi repeta experienta pentru ca s-a taiat mai greu din cauza asta si a fost prea dulce pentru gusturile mele.
In reteta nu se specifica tipul de tava, asa ca am facut-o in tava de la aragaz. Data viitoare o voi face in tava mea dreptunghiulara, pentru ca mi-a iesit blatul subtire. Eu imi amintesc o prajitura inalta, cu un strat considerabil de bezea. Pana la urma n-a fost asa de rau, ca a putut R sa manance singur…i-a placut foaaaarte mult! Dovada sta farfuria goala si peretele din bucatarie, pe care l-a “pictat” cu degetele pline de cacao :))). Noi sa fim sanatosi!

Carti cu muzica

De la Lila am aflat de Povestile muzicale de la Adevarul. Sunt minunate! Inca nu am citit povestile, insa CD-urile le ascultam de zor, cu mare placere.
Nu am reusit nici noi sa le luam pe toate de la chiosc, dar am vazut ca se pt comanda.
Utile in biblioteca prichindeilor!

Biblioteca parintilor

M-am gandit sa continui demersul de a evidentia cartile dedicate cresterii, educarii, ingrijirii si mai ales intelegerii copiilor. Spun sa continui, pentru ca am mai facut referiri la carti utile si aici, cand am prezentat cartea “Anii magici”.
Nu stiu ce m-as fi facut fara aceste carti. Au fost si sunt in continuare sfatuitori de nadejde, ca niste vechi prieteni la care ma intorc de fiecare data cand ma confrunt cu o situatie in care eu, noi sau R nu ne simtim confortabil sau suntem intr-o situatie ce ar putea degenera.
E drept ca am mai dat din ele, asa cum la randul meu am primit cand R era bebelus, dar am mai gasit cateva prin casa.
Pentru perioada de bebelus am avut cartea sotilor Capraru, editia ff veche si am putut sa fac comparatie intre felul in care se cresteau copiii acum 30 de ani (si noi printre ei) si cum se Continue reading

Un joc pe saptamana – 7

De la Zmeu

Activitatea aceasta am gasit-o pe un blog in care este promovata educatia Montessori. Am dat de blogul acesta la Raluca pe blog, fiind recomandat de Ramona, o mamica pasionata de acest tip de educatie.
Am poposit mult pe blogul cu pricina si R i-a tot vazut pe cei doi baietei cum faceau diferite activitati. Am ajuns si la o fotografie in care cei doi frati, impreuna cu alti copii stateau pe trepte si Continue reading

3 ani si jumatate

In curand R va face 3 ani si jumatate.
Merge la gradinita (cu pauze pentru boala, pentru lipsa de chef sau pentru capriciile vremii). Pornirea este grea, mai ales in primele zile dupa o perioada mai lunga de stat acasa. Se impotriveste, ne roaga, plange…si pana la urma mai castiga o zi acasa, cu promisiunea ca “maine” se va duce si nu va mai plange. “Maine” chiar se duce, deci nu glumeste! Cam asa arata tabloul primei saptamani de gradinita (dupa pauza): o zi da, una ba….
La gradinita ii place si a invatat foarte multe lucruri intr-un timp foarte scurt, doamna educatoare isi da silinta si munceste mult cu ei. R a facut progrese pe toate planurile, de cand merge in colectivitate. Mereu ne povesteste de “prietenul meu X”, “fratii mei de la gradinita” :).
Sta bine la capitolul limbaj, verbalizare, retinerea unor texte, povestirea unor intamplari, jocul preferat fiind invetarea de povesti cu personaje. Se joaca singur cu figurine, papusi, masinute, le pune nume, face scenarii.
Stie sa numere bine pana la Continue reading

Joc si joaca

Asa cum va spuneam, am inscris blogul pe www.blogoteque.ro si musai vreau sa participam si la concurs.
Concursul este despre joaca si cum e la ordinea zilei, de ce nu am povesti? Zic “e f simplu”! Hm, pai nu-i chiar asa…ca ne jucam in multe feluri, e asa de greu sa povestesti!
Daca va place povestea noastra, ne-ar fi de mare folos un likeaici 🙂
M-am gandit sa va povestesc ceva reprezentativ pentru perioada prin care trece R.
Ii plac acum jocurile de grup, cum ar fi cele cu pioni (avem si cu omuleti, cu melci, bulinute etc) si zar. Seara si in we cu asta ne indeletnicim si jucam la infinit, ca nu se plictiseste cu una cu doua :). Dupa ce noi capitulam, el trece la o noua faza, aceea a transformarii pionilor, melcilor, omuletilor in personaje si inventeaza tot felul de scenarii. Cum eu incerc sa exploatez orice perioada, m-am folosit de joc si personificare pentru a-l invata pe R sa comunice mai bine ceea ce simte, pentru a-l face sa coopereze fara a se simti fortat.
In prima faza s-a suparat pe noi ca am intrerupt jocul (care de fapt se terminase). Atunci am luat un melc de lemn si cu glas pitigaiat i-am spus: “eu sunt melcusorul albastru si am venit la tine sa te pup. ma lasi?” imediat s-a luminat la fata si a zambit, si-a sters lacrimile si m-a lasat sa-l pup :). De aici totul a fost foarte simplu, pentru ca a luat si el un melcusor si am inceput un nou joc. “eu sunt melcusorul rosu si sunt suparat”….”de ce esti suparat, melcusorule rosu?”…”pentru ca m-a suparat melcusorul galben”….”hai sa mergem la melcusorul galben sa-l intrebam de ce te-a suparat”….
Tot cu ajutorul melcilor de lemn am reusit sa-l fac sa-si sufle nasul, ca se opunea cu indarjire si a doua zi, cand a simtit nevoia sa sufle nasul, a venit la mine si mi-a spus ca vrea sa-l roage melcusorul sa-si sufle nasul :).
E asa de frumos sa te joci!!! E nevoie doar de disponibilitate si dorinta de a impinge limitele creativitatii si imaginatiei proprii si ale copilului 🙂