Prajitura “Dintii negrului”

De la mancare

Eu o stiu drept “Negresa”. Era una dintre prajiturile pe care mama ni le facea frecvent, alaturi de tortul cu frisca si fructe, chec, tortul de biscuiti si frisca si “Narcise”, despre care voi scrie intr-o postare viitoare.
Reteta am luat-o de aici. Deci n-am fost singurii copii “indulciti” cu ea :).
Eu i-am pus si un strat de ducleata de cirese amare, intre blat si bezea, insa nu voi repeta experienta pentru ca s-a taiat mai greu din cauza asta si a fost prea dulce pentru gusturile mele.
In reteta nu se specifica tipul de tava, asa ca am facut-o in tava de la aragaz. Data viitoare o voi face in tava mea dreptunghiulara, pentru ca mi-a iesit blatul subtire. Eu imi amintesc o prajitura inalta, cu un strat considerabil de bezea. Pana la urma n-a fost asa de rau, ca a putut R sa manance singur…i-a placut foaaaarte mult! Dovada sta farfuria goala si peretele din bucatarie, pe care l-a “pictat” cu degetele pline de cacao :))). Noi sa fim sanatosi!