Momente

S-a trezit pe la 10 dimineata, nu prea a vrut lapte, desi a insfacat sticla si s-a cuibarit la el in patut.
S-a intors in bucatarie aratandu-mi-o: “nu mai e lapte!” (mai era :D). Nu mai vrei lapte? “Nu!” Bine!
Vede pe masa ceasca mea de cafea: “mama bea cafea. Copii nu voie cafea, nu, nu! (dand din cap) Ava bea apa!” Isi ia cana cu apa si bea putin: “copii nu voie cafea, mama bea cafea, da, da!”
Peste cateva ore il intreb daca ii este foame si-mi zice ca da…fiersesem deja oul, scosesem branzica Fagaras de la frigider, asa ca m-am apucat sa curat oul:”Ava cuataaa ouuuuul! Ava cuataaaa!”…ei, ce-o fi daca curata si el un ou, imi spun si i-l incredintez.
Ia oul si-l izbeste de masa, apoi se apuca sa curete, foarte concentrat pe ceea ce face. Mai conteaza ca a ramas doar galbenusul? Salvez ce sa mai putea salva, ii pun si cateva bucatele de paine pe farfurie si-i dau branza, sa manance cu lingurita. A mancat cu mare pofta, singur, manevrand stangaci lingurita, dar nu m-a lasat sa-l ajut.

LE: am vazut acum filmuletul (pt ca l-am si filmat :D) si dupa ce a terminat de mancat mai cerea ou: “ousor mai vieaaau!”

Razvan isi arata afectiunea fata de mine destul de rar si de cate ori l-am intrebat daca el ma iubeste pe mine, mi-a spus ranjund ca nu πŸ˜€
Momentele lui de “ia-ma in brate” sunt cu atat mai pretioase, mai profunde.
Aseara m-a imbratisat si mi-a spus: “mama, te iubim!”. A fugit la joaca si din timp in timp venea si-mi spunea: “mamana, te iubesc!”, imbratisandu-ma…

Am vrut sa spal vasele, iar lui i-am dat periuta sa se spele pe dinti. Normal, e asa de distractiv sa speli vase: “mamana, nu spala vasele! Ava spala vasele!” si deja furtuna s-a pornit, nu-l puteam lasa sa se balaceasca…a trebuit sa fac din nou apel la cainele vecinilor, pentru a-i distrage atentia:D

Ce ne mai place sa mancam

A venit si vremea (mult invocata in carti) ca R sa manance la o masa 3 feluri de mancare :D.

Adica mananca la pranz ciorba/supa, ceva felul doi si desert. Pana acum i le dadeam la o distanta de cateva ore, pentru ca efectiv nu mai voia sau nu mai putea sa manance.

Nu mai stiam cum sa-i dau pestele, cu ce sa-l combin sa nu strambe copilul din nas aruncandu-mi-l Β in fata si cu greeau mi-a venit ideea de a-l combina cu Continue reading

Siguranta copiilor pana la 2 ani

De cand ii aducem pe lume si pana cand nu vom mai fi, cred, grija fata de proprii copii nu ne slabeste.
Suntem la o etapa interesanta a vietii, cand Razvan incepe sa inteleaga si sa ma inteleg cu el si din vorbe, fara a uita in ce stadiu de dezvoltare este.
De cand a aparut copilul, am inceput “sa vad” potentialele “pericole” si m-am straduit sa le evit.
Fiecare varsta, pana acum, a avut interdictiile ei si daca inainte ele tineau numai de mine si de cei foarte apropiati noua, acum au intrat in joc mai multe elemente. Dar sa le luam pe rand, in masura in care-mi amintesc de toate. Continue reading

“Fata mea”

Mama ii tot explica lui Razvan ca eu sunt fata ei si mama lui. Aseara Razvan ma striga: “fata mea, fata mea!!”. Sesizez nuanta si-l intreb: cine zice asa? “mamu” (asa-i zice mamei mele) si completeaza:”fata mea, mama ta!”
Chiar daca dau impresia ca nu baga in seama ceea ce vorbim, copiii inregistreaza si cand se simt pregatiti, reproduc.
Nu a singurul caz, evident. Ma trezesc cu el ca-mi spune cine a fost pe la noi, cum o cheama pe persoana respectiva, ce anume a zis sau cu ce s-a jucat, desi in prezenta persoanei nu i-a aratat prea mare interes.