De la Zmeu

Luna mai, vestit florar,
Cand apare-n calendar,
Umple gradina de floare
Si cerul e numai soare!

De sub harnica gaina,
Puisori ies la lumina:
Unul gri, cu gat golas,
Altul galben si poznas,
Fiecare se agita
Ca sa prinda o omida.
Iara ea, tantosa doamna,
Ii sustine si-i indeamna
Cum sa faca, cum sa dreaga,
Sa manance omida-ntreaga.
Dar pe ciocul lor micut,
Nu intra nici un graunt,
Ca ei nu sunt pui de strut
Sa ingita dintr-odata
Si sa pape omida toata.
Ei sunt puisori de mai
Si se hranesc cu malai

Pentru Razvan (desi e scrisa cu foarte mult timp in urma)

Poezia face parte din colectia “Mama mea scrie o carte”, colectie pe care o gasiti in format electronic AICI