Busuiocul, un revigorant al functiilor hepatice
Busuiocul este o planta cu miros si gust caracteristic, placut aromat, ceea ce a deteminat popularitatea acestuia ca si condiment in preparatele culinare. Demn de remarcat este ca aceasta planta are un important rol in fitoterapie. Compozitia bogata in substante benefice, cu actiuni antimicrobiene sau antiinflamatorii, face ca busuiocul sa fie de un real ajutor in tratamentul multor afectiuni. Un remediu de nadejde in tulburarile gastro-intestinale, busuiocul stimuleaza digestia, calmeaza colicile, ajuta la eliminarea gazelor, este antiemetic, antiseptic intestinal si diuretic.
In inflamatiile cailor respiratorii planta este utilizata ca antiseptic respirator, antispastic, antitusiv, bronhodilatator. De asemenea, printre proprietatile busuiocului se mai numara si cele de galactogog (stimuleaza secretia de lapte), reechilibrant al activitatii endocrine, stimulent al sistemului imunitar, tonic general, tonic nervos, antidepresiv.
Busuiocul (familia Labiatae) este format din tulpina si ramuri tinere acoperite cu frunze de culoare verde, terminate cu sau fara inflorescente. Florile busuiocului au corola alba sau alburie – roz cu tubul scurt. Se utilizeaza toate partile plantei.
Actiune la nivelul ficatului
S-a constatat ca busuiocul potenteaza puterea de dezintoxicare la nivelul ficatului, deoarece in frunzele de busuioc sunt prezente sase substante cetonice cu actiune directa asupra celulelor hepatice, care cresc potentialul metabolic al acestora. Cuplarea acestor molecule pe suprafata membranelor celulelor ficatului determina o reactie biochimica in lant, care conduce la o rapida crestere a fabricarii de enzime necesare ficatului. Ca urmare, o serie de functii hepatice sunt stimulate, efectele fiind rapide si foarte eficiente. Astfel, ceaiul de busuioc creste viteza de metabolizare a unor toxine provenite din alimentatie (grasimi, carne prajita, coloranti chimici) si creste totodata sinteza enzimei care distruge alcoolul patruns in organism. De asemenea, consumul de ceai de busuioc scade efectul nociv al nicotinei si al altor toxice cu nucleu de tip nicotinic, patrunse in sange prin inhalare sau ingestie.
Efectul cetonelor din ceaiul de busuioc se face resimtit si in planul capacitatii hepatice de a creste sau micsora proportia glucozei din sange. Ca urmare, variatiile de glicemie vor fi rezolvate cu mai multa promptitudine de ficat.
De asemenea, ceaiul de busuioc poate reduce viteza de transformare a zaharurilor in grasimi.
Modalitati de administrare
infuzia: o lingurita de planta la 200 ml de apa clocotita. Se lasa la infuzat 5-10 minute. Se beau 3 ceaiuri caldute pe zi, dupa mesele principale, de preferinta unul seara inainte de culcare. In colitele de fermentatie se bea neindulcit sau indulcit cu zaharina.
Tinctura de busuioc se recomanda intern in: astenie, depresie, nevroze (se administreaza impreuna cu tinctura de sunatoare), prevenirea imbatranirii premature; impotenta, frigiditate (se combina cu tinctura de branca ursului), migrena, dureri de cap care apar pe fond nervos, oboseala, surmenaj, guturai, gripa, bronsita acuta, tuse, infectii renale si urinare in faza acuta, colita de fermentatie, gastrita hiperacida, balonare, anorexie, voma si dispensii pe fond de nervozitate. Administrare: 1 lingurita de tinctura diluata in 100 ml de apa, de 3-4 ori/zi. Se administreaza la nevoie sau in cure de 3 saptamani. Extern, tinctura de busuioc este indicata in: dureri de cap – frictionari pe ceafa si pe pielea capului; nevralgii – frictionari usoare pe zona dureroasa.
Busuiocul este un antialgic si un tonic general. Uleiul volatil continut de acesta are proprietati antimicrobiene si antifungice.
Utilizari externe
Busuiocul contine uleiuri volatile, avand proprietati antiseptice, bactericide, antiinflamatorii si cicatrizante. In cosmetica se foloseste infuzia sub forma de comprese sau pulverizari in cazul tenului gras si acneic. De asemenea, pentru indepartarea mirosului neplacut al respiratiei si intarirea gingiilor, se fac spalaturi bucale cu ceai de busuioc.
Cosmetica
Pentru tenurile sensibile, acneice se poate utiliza un gel antiacnee cu busuioc. Acesta poate fi procurat din magazinele de specialitate si contine extract de busuioc, de galbenele si de coada-soricelului, ingrediente cu larg spectru antimicrobian si substante keratoplastice. Gelul de aplica dimineata si seara. Obligatoriu, dupa extragerea comedoanelor, se curata pielea cu ajutorul unui tampon de vata imbibat cu lotiune tonica. Se aplica apoi gelul antiacneic