Aţi simţit vreodată că sînteţi personaje într-un joc în care timpul face regulile? Aţi privit vreodată viaţa printr-o pînză de păianjen pe care sufletul captiv vă cerea să o sfîşiaţi, eliberîndu-vă astfel şi cîştigîndu-vă libertatea de a fi doar voi? Eu da, am fost prizonieră într-o colivie pe care doar mintea mea a ferecat-o, sperînd că astfel voi fi ferită de suferinţă. Mulţi dintre noi ar avea nevoie să recunoască acelaşi lucru, însă îi împiedică nişte drugi pe care singuri i-au ferecat din credinţa că astfel vor fi apăraţi de tot ce poate fi urît şi rău. De fapt, nu au făcut decît să-şi ridice cazemate în jurul lor şi au zărit lumea prin ochiurile lăsate de cărămizile care au refuzat să se îmbine perfect cu mortarul fricii ce i-a ţinut prizonieri.
“Sîntem ceea ce gîndim”
ViaÅ£a este făcută din lucruri mărunte, iar pe cel ce nu crede îl invităm să-ÅŸi facă o listă a mărunÅ£iÅŸurilor de zi cu zi. Nu trebuie să ridici palate ca să te simÅ£i puternic ori să aduni bogăţiile lumii ca să te simÅ£i împlinit. Uneori, o simplă strîngere de mînă, un telefon de la prieteni ori un zîmbet de la un necunoscut sînt suficiente pentru o stare de bine. “De multe ori îi sfătuiesc pe pacienÅ£ii mei să-ÅŸi alcătuiască o listă cu lucrurile mărunte care îi bucură zi de zi. MulÅ£i nu-ÅŸi imaginează că o banală foaie de hîrtie poate cuprinde mare parte din lucrurile care îi fac fericiÅ£i”, am aflat de la prof. univ. dr. Ion Dafinoiu, decanul Facultăţii de Psihologie ÅŸi ÅžtiinÅ£e ale EducaÅ£iei din cadrul Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din IaÅŸi.
Psihoterapeut cu o carte de vizită impresionantă, profesorul Dafinoiu ne-a spus că oamenii dispun de resurse incomensurabile, de puteri uriaÅŸe, însă nu sînt conÅŸtienÅ£i de acest lucru. “Ei caută mereu în afara lor resorturile de care au nevoie pentru a-ÅŸi schimba viaÅ£a, neÅŸtiind că dispun de puteri uriaÅŸe înlăuntrul lor. Trebuie doar ajutaÅ£i să privească în direcÅ£ia bună. Eu am încredere în forÅ£a oamenilor ÅŸi ÅŸtiu că dacă sînt corect îndrumaÅ£i pot atinge performanÅ£e la care poate nici nu au îndrăznit să se gîndească”, am aflat de la psihoterapeutul Ion Dafinoiu.
Åži atunci, dacă avem în noi forÅ£a de a îmbrăţiÅŸa Universul, ce ne împiedică uneori să ne ducem mai departe Legenda personală? Frica ÅŸi credinÅ£ele adînc înrădăcinate, răspund specialiÅŸtii. “ÃŽn psihologie se vorbeÅŸte despre predicÅ£ia care se autoîmplineÅŸte. Dacă eu cred într-un lucru într-o manieră inconÅŸtientă, acest lucru orientează comportamentul nostru în direcÅ£ia respectivă. Chiar ÅŸi în popor se spune că de ce Å£i-e teamă nu scapi. Evident că aceste credinÅ£e pot fi corecte ÅŸi atunci omul atrage lucruri bune ÅŸi frumoase, atrage prieteni ÅŸi reuÅŸite ÅŸi atunci spune că este fericit. Dar există ÅŸi credinÅ£e greÅŸite, care atrag lucruri care nu-l fac să se simtă confortabil ÅŸi atunci, dacă vrea, putem să-l ajutăm. Să ÅŸtiÅ£i că nu pot fi ajutaÅ£i decît oamenii care vor acest lucru”, ne-a explicat profesorul ieÅŸean.
AÅŸadar, sîntem ceea ce gîndim ÅŸi este foarte important să ÅŸtim să dăm deoparte toate gîndurile negre, toate grijile ÅŸi să privim doar partea plină a paharului, să încercăm să facem din fiecare zi o sărbătoare a vieÅ£ii. “Trăim într-un secol în care mitul energetic este la modă ÅŸi, utilizînd acest limbaj, aÅŸ spune că energia cea mai importantă cu care lucrează terapeuÅ£ii sînt credinÅ£ele oamenilor, aÅŸteptările ÅŸi valorile lor. Dacă demersul nostru nu vine în întîmpinarea lor, nu facem mare lucru”, este convins prof. univ. dr. Ion Dafinoiu.
Iubeşte şi iartă!
ViaÅ£a este o confruntare permanentă ÅŸi este plină de probleme, de provocări pe care trebuie să le supunem într-o arenă a voinÅ£ei, dacă vrem să avem succes. Uneori nu reuÅŸim fie din cauza noastră, fie pentru că nu am trecut de piedicile puse de alÅ£ii. Åži atunci ne supărăm, adunăm în suflet tristeÅ£e ÅŸi griji pe care ochii ni le trădează, în ciuda zîmbetelor cu care vrem să-i păcălim pe cei din jur. Åži totuÅŸi, trebuie să găsim în noi forÅ£a de a merge mai departe alături de toÅ£i cei din jur, chiar ÅŸi de cei care ne-au întristat. Trebuie să învăţăm să-i acceptăm pe toÅ£i aÅŸa cum sînt, să înÅ£elegem că viaÅ£a este doar iubire, să cerem iertare, dacă am greÅŸit, ÅŸi să-i iertăm pe cei ce ne-au întristat. “RecunoaÅŸterea ÅŸi mărturisirea greÅŸelii fac parte din prima etapă a procesului de iertare, unul foarte important pentru fiecare. Doar oamenii puternici pot recunoaÅŸte că au greÅŸit ÅŸi pot merge mai departe. Devii mai puternic recunoscînd că ai greÅŸit pentru că noi învăţăm nu numai din succese, ci ÅŸi insuccese. Altfel riscăm să repetăm greÅŸelile dacă nu le recunoaÅŸtem”, a atras atenÅ£ia dl Ion Dafinoiu.
“Eu cred că ar trebui, în primul rînd, să ne iubim pe noi mai mult. Dacă nu te iubeÅŸti pe tine, nu-i poÅ£i iubi nici pe ceilalÅ£i. Åži cum poÅ£i merge mai departe aÅŸa, cu sufletul golit de sentimente? Ar trebui să începem prin a renunÅ£a să ne minÅ£im în primul rînd pe noi ÅŸi să avem curajul să ne privim ÅŸi să ne acceptăm aÅŸa cum sîntem. Dacă avem puterea să ne privim în suflet, vom găsi puterea de a ne face viaÅ£a mai frumoasă ÅŸi de a avea mii de motive de a fi fericiÅ£i. Trebuie să ne iubim mai mult”, ne-a sfătuit ÅŸi preotul Irineu Bârle, de la Mănăstirea Prislop (MaramureÅŸ).
• • •
M-am jucat cu timpul, iar miza au fost clipele pe care nu am reuşit să le salvez dintr-o clepsidră ce se încăpăţîna să respecte legile gravitaţiei. Am rătăcit în labirinturi din care m-a salvat, pentru prima oară, o primăvară ce copleşise oraşul cu flori, apoi o toamnă care mi-a arătat că ruginiul nu este doar culoarea frunzelor arse de brumă, ci şi a dragostei pe care o putem dărui mereu. Atunci am ştiut că voi pleca într-o mare călătorie, gonită de cei a căror răutate am permis să mi se strecoare în suflet şi călăuzită de cei care au găsit mereu în ei puterea de a trăi frumos viaţa.
Maura Anghel