“Prevenirea bolilor, sau “screning”-ul acestora, cum i se mai spune, este o practica de stat an multe tari, dar ea trebuie sa fie si o… politica personala a fiecaruia dintre noi. Nu antamplator se spune: “Cine nu se pazeste pe sine, nu va fi pazit de altii”. In privinta cancerului, antrebarea principala care se pune este: poate fi prevenit sau nu cancerul!? Cercetatorii Fundatiei «Terapia Naturista», din Valenii de Munte, spun ca la peste 30 la suta dintre cazuri, cancerul poate fi prevenit! Cum? Prin evitarea, pe cat este posibil, a agentilor cancerigeni.Sa luam de pilda cazul fumatorilor, la care procentajul ambolnavirilor de cancer pulmonar este de 21 de ori mai mare decat la nefumatori. Se estimeaza ca, an lume, exista circa 6 milioane de fumatori si circa 0,3 milioane de nefumatori bolnavi de cancer pulmonar. Daca fumatorii ar fi nefumatori, rata ambolnavirii lor de cancer pulmonar ar fi egala cu cea a nefumatorilor, deci de aproximativ 2 la suta din totalul bolnavilor de cancer pulmonar, adica aproximativ 1,3 milioane. Ca atare, am avea cu 4,7 milioane mai putini bolnavi de cancer pulmonar. Acelasi rationament poate fi facut si pentru cancerul de esofag, unde rata ambolnavirilor este de 17 ori mai mare la consumatorii de bauturi spirtoase. Cancerul de san, ovare, uter, prostata si tiroida este de 9 ori mai frecvent la cei cu dereglari ale glandelor endocrine aferente netratate la timp. Cancerul de colon este de 2 ori mai frecvent la supraponderali si lista poate continua. Insumand aceste procentaje, rezulta circa 30 la suta cazuri de cancere care pot fi prevenite” – ing. Fanica Voinea Ene, presedintele Fundatiei “Terapia Naturista”, din Valenii de Munte, jud. Prahova (tel. 0244/283328).
Principalii agenti cancerigeni si cum pot fi ei evitati
Acesti agenti cancerigeni cunoscuti, cum au fost ei denumiti de cei mai multi experti, ocupa 80 la suta din totalul unui spatiu virtual, potrivit estimarilor regretatului prof.dr. Ion Plesca, de la Spitalul Fundeni. Restul de 20 la suta este rezervat agentilor cancerigeni necunoscuti, dupa evaluarile aceluiasi cunoscut oncolog. Ei raman o culpabila pata neagra pentru stiinta contemporana, care a patruns in tainele cosmosului, dar din pacate prea putin an tainele microcosmosului uman.
Majoritatea specialistilor considera ca potentialul cel mai mare de risc al prezinta agentii endogeni. Impreuna cu acelasi reputat oncolog, am antocmit o statistica a contributiei acestor agenti la aparitia neoplaziilor: dezechilibrele metabolice 10 la suta, deficitele imune 10 la suta, batranetea 7 la suta, cresterea proportiei de radicali liberi tot 7 la suta, bolile cronice 6 la suta si predispozitiile genetice 4 la suta – total 44 la suta.
Un loc important an etiologia bolii canceroase al ocupa si agentii exogeni. Potrivit aprecierilor noastre, influenta acestora este urmatoarea: alimentatia cu produse care contin nutrienti cancerigeni 18 la suta, poluarea 6 la suta, unele substante chimice 4 la suta, fumatul 3 la suta, alcoolul 2 la suta, stresul 1 la suta, radiatiile nocive 1 la suta, drogurile 0,5 la suta, unele medicamente chimice 0,4 la suta, unele substante naturale toxice 0,09 la suta si energiile patologice 0,01 la suta – total 36 la suta. Sa-i abordam pe rand.
Dezechilibrele metabolice
Stricto senso, an cadrul dezechilibrelor metabolice se anscriu diferitele perturbari ale reactiilor succesive dintre substantele intrate an organism si cele secretate de organele si sistemele corpului. Referitor la prima categorie, potrivit statisticilor noastre, peste 80 la suta din bolnavii de cancer sufera antr-un fel sau altul de dereglari ale reactiilor biochimice de asimilare si descompunere a substantelor necesare vietii: degradarea alimentelor, sinteza aminoacizilor, procese de ardere celulara. Asemenea perturbari creeaza un teren favorabil pentru degenerarea celulara – mecanismul de baza al aparitiei cancerului.
Ce trebuie facut pentru echilibrarea metabolismului?
In primul rand, este necesar sa rectificam devierile legate de metabolism: diabet, hipercorticism, insuficienta tiroidiana, hipertiroidie, obezitate. Ele trebuie corectate periodic, deoarece nu se pot vindeca niciodata definitiv. Un rol important al are si alimentatia sanatoasa. O alta masura este sa ne impunem an permanenta buna dispozitie, seninatatea, gandirea pozitiva, confortul psihic, stari care… bucura metabolismul. Supararile, tristetea, nemultumirile produc crampe intestinale, diminuarea unor secretii digestive, tulburari hepatice si biliare interesate direct an schimbul de substante cu mediul.
Alt factor incriminat este scaderea imunitatii. Ea duce Ia diminuarea reactiilor de aparare ampotriva anormalitatilor de orice fel, iar de aici pana la cancer nu-i decat un pas. Fenomenul asi are originea, an general, an focarele de infectii (carii si granuloame dentare, sinuzita, prostatite, metroanexite, nefrite, laringite, reumatism) netratate la timp sau incorect tratate, an intoxicatiile cronice, an insuficienta oxigenare a tesuturilor, precum si an sedentarism.
Un rol important an stimularea imunitatii al are alimentatia bogata an nutrienti imunitari. In acest scop, vom pune un accent deosebit pe alimentele care contin: enzime – favorizeaza procesele imunitare an general (legume si fructe crude); uleiuri vegetale grase – stimuleaza activitatea limfocitara (soia, alune, nuci, seminte de in, de susan, de dovleac, etc); hematopoietice – stimuleaza producerea de sange si deci si de celule imunitare (caise, piersici, struguri negri si rosii, coacaze, afine, fructe de catina alba, sfecla rosie, varza rosie, vin rosu s.a.).
Un rol esential al au vitaminele: A – activeaza raspunsul imunitar si producerea de anticorpi (ulei de peste, peste,oua, lapte), carotenoizii denumiti si Provitamina A (morcov, pepene galben, dovleac, ardei gras galben, tomate galbene, caise, pirsici, mango, banane, varza, brocoli, conopida, orz verde, patrunjel verde, laptuca), C – intensifica producerea de limfocite T (macese, coacaze negre, ardei gras rosu, ardei iute, rosii, brocoli, patrunjel verde, urzici, stevie, spanac, lamai, papaia, kiwi, rodii, afine, coacaze negre, visine, varza), D – dinamizeaza fagocitoza (ulei de peste, peste oceanic gras, lapte, unt, ficat, ciuperci) si Coenzima Q10 – stimuleaza activitatea efectorilor celulari si umorali imunitari (ulei de soia, ulei de rapita, ulei de peste, peste oceanic gras, alune, nuci).
Nu trebuie neglijate mineralele: calciu sintetizat pe cale naturala – dinamizeaza enzimele care metamorfozeaza acizii grasi nesaturati an modulatori imunitari (coji de oua, cochilii de crustacee marine, branzeturi, lactate, verdeturi). De ce calciu sintetizat pe cale naturala? Fiindca este produs prin procese biologice, apropiate fiziologiei noastre si deci acceptate de organism. Seleniu – contribuie la diminuarea proceselor inflamatorii, (peste oceanic, alge marine, fructe de mare, ficat, grau germinat, tarate de grau, ceapa) si zinc – impulsioneaza productia de citokine (seminte de dovleac si de mustar, stridii, grau ancoltit, drojdie de bere, soia).
Vom avea grija totodata sa consumam mai des organe animaliere imunitare (an special timus, maduva hematogena si ganglioni limfatici) provenite mai ales de la omnivore – porc domestic, mistret, urs – deoarece fenomenul de tropism terapeutic este mai accentuat la indivizii din aceeasi specie.
Alimentatia saraca an calorii (energie) duce la ambatranire
Abordand batranetea, este de ajuns sa reamintim ca peste 70 la suta dintre bolnavii de cancer provin din randul persoanelor varstei a treia. Fara discutie, batranetea nu poate fi evitata. Insa ea poate fi antarziata. Rolul principal al are aici, dupa cum o atesta cercetari recente, alimentatia saraca an calorii. Acelasi rezultat al are si consumul mic de alimente, considera cercetatorii francezi. Nu antamplator se spune: “Cine mananca putin, traieste mult”. In general, cheltuiala energetica determina viteza de ambatranire, concluzioneaza fondatorii teoriei pretului vietii – una dintre multele doctrine despre procesul de ambatranire la care au aderat majoritatea gerontologilor. S-a demonstrat astfel, cu mijloace stiintifice de netagaduit, ca, cu cat consumam mai multa energie, cu atat vom trai mai putin si invers. La modul ironic se spune an acest sens ca lenesii traiesc mai mult. Dincolo de gluma ansa este o remarca perfect adevarata. Explicatia acestor fenomene consta an faptul ca uzura tesuturilor este mai mica an cazul arderilor moderate.
Radicalii liberi uzeaza prematur tesuturile organismului
Cat priveste cresterea proportiei radicalilor liberi (a oxidantilor) peste limitele normale, consideram ca ea duce la uzura prematura a tesuturilor organismului. Or, pe un asemenea teren, poate ancolti oricand buruiana neoplasmelor. Pentru neutralizarea oxidantilor, un factor important al constituie evitarea agentilor declansatori ai procesului de producere a lor: alimentatia oxidanta (grasimile animaliere, alcoolul, cafeaua, aditivii alimentari toxici, prajelile, nutrientii contaminati cu substante nocive), poluantii aerului, apei si ai solului, radiatiile (X, telurice, electromagnetice, ultraviolete si de alta natura), fumatul, oboseala, stresul, bolile cronice.
Modalitati de lupta contra radicalilor liberi
Cei mai importanti adversari ai radicalilor liberi sant, potrivit celor mai multe cercetari: • enzimele (prezente mai ales an legumele si fructele crude), superoxid dismutaza (SOD) si glutation peroxidaza (GSH) fiind cele mai importante dintre ele; • vitaminele C, E (ulei de soia, ulei de rapita, ulei de floarea soarelui, ulei de peste, ulei de masline, ulei de germeni de porumb, grau ancoltit, soia, peste, alune, nuci), carorotenoizi (Provitamina A), Coenzima Q10; • mineralele seleniu, zinc, cupru (fasole si mazare uscate, tarate de grau si porumb, grau integral, alge marine, fructe de mare, peste oceanic), magneziu (cereale integrale, grau ancoltit, argila, drojdie de bere, legume verzi, migdale, ridichi, banane, curmale) si cobalt (fructe de mare, peste oceanic, alge marine); • glutationul (soia si drojdie de bere); • indolii – stimuleaza sinteza glutationului (brocoli, varza de bruxelles, napi s.a.); • ceruloplasmina (soia, linte, fasole, mazare si drojdie de bere); • aminoacizii histidina (soia si drojdie de bere), cisterna (soia si drojdie de bere) si metionina (polen apicol, soia, linte, fasole, varza, broccoli, usturoi si ceapa); • flavonoidele (fructe de padure si de gradina, citrice, fructe exotice, legume de culoare rosie, portocalie si galbena, cereale, seminte de struguri si coacaze negre); • lignanii (varza, telina, pastarnac, rosii, sfecla rosie, morcov, soia, fasole, mazare, tarate de grau, seminte de in), • vinul, mai ales cel rosu (mai bogat an flavonoide decat cel alb), propolisul si polenul apicol.
Boli cronice care pot degenera an cancer
Referitor la bolile cronice, statisticile releva ca pot degenera an cancer, mai ales: • Infectiile greu vindecabile, an special cele virale (cu Papilloma – cancer genital si urinar, cu Epstein Barr – limfoame maligne si cancer nazofaringian, cu virusul Hepatic B si C – neoplasm hepatic primar, cu Herpes simplex – cancer bucal si genital, cu HIV – leucemii, limfoame maligne si cancer pulmonar, cu Prioni – cancer cerebral, leucemii, etc; • Ulceratiile, iritatiile si inflamatiile persistente pot determina de asemenea cancer: bucal, genital, de piele, gastric, esofagian, de colecist, de cec, de colon, anorectal, etc; • La fel, dereglarile hormonale netratate la timp pot duce la cancer, an special al glandelor endocrine, a caror secretie este anormala. De pilda, potrivit cercetarilor noastre, aproape 90 la suta din cazurile de neoplasm tiroidian, al glandelor sexuale si al anexelor lor (uter, ovare, sani, testicule si prostata), al glandelor suprarenale si al pancreasului au aparut pe fondul tulburarilor an functionarea acestora, necombatute la timp.
Se impune, deci, sa tratam bolile anainte de a se croniciza, pentru ca “Haina se pastreaza de noua, iar sanatatea de tanar”.
Despre predispozitiile genetice
Desi au o incidenta scazuta, ele pot genera boala neoplazica, daca nu se iau masuri de contracarare a acestora. Cu alte cuvinte, daca pe linia filiatiei noastre ereditare au fost sau sant bolnavi de cancer, e bine sa urmam periodic tratamente antineoplazic preventiv. El consta an principal an remedii apropiate de cele cu care tratam cancerul, dar cu doze mai mici, aplicate la intervale mai mari de timp (de regula o luna pe trimestru, semestru sau an, dupa caz) si pe toata durata vietii, deoarece predispozitiile de care vorbeam nu pot fi eradicate, ca orice amprenta genetica de altfel.
Grasimile animaliere si margarina, drum sigur catre cancer
Abordand alimentatia cu produse care contin nutrienti cancerigeni, apreciem ca sant de incriminat andeosebi acizii grasi saturati (grasimile animaliere si margarinele) – principala sursa de radicali liberi responsabili de aproape toate bolile degenerative, inclusiv de cancer; ei favorizeaza an special aparitia cancerului de san, de colon si de prostata, potrivit cercetatorilor americani; de exemplu, incidenta acestor neoplasme an randul negrilor americani este de 2-3 ori mai mare decat an cel al africanilor, care consuma putine grasimi animaliere, dupa estimarile acelorasi cercetatori.
Carnea, andeosebi cea de mamifere, contine substante toxice (uree, acid uric, creatinina, adrenalina), care, se stie, faciliteaza aparitia cancerului; totodata, prin prelucrare termica, se formeaza an structura sa compusi mutageni, deci cancerigeni; ea favorizeaxa mai ales aparitia cancerelor colo-rectale; de exemplu, an tarile africane, unde se consuma putina carne, aceste neoplasme sant rare, an comparatie cu tari ca Anglia si Germania; se invoca drept cauza aparitia an colon a unor substante cancerigene an urma actiunii bacteriilor asupra acizilor biliari si derivatilor colesterolului.
Carnea, laptele si ouale provenite de la animale crescute cu hrana la care au fost adaugati anabolizanti, estrogeni si alti hormoni an vederea cresterii productiei stimuleaza initierea si promovarea mutatiilor genetice cancerigene.
Pestele din ape poluate contine policlorinat – substanta toxica.
Evitati carnea la gratar
Trebuie evitate prajelile de orice natura, deoarece la suprafata carnii prajite se formeaza polimeri (andeosebi acroleina), iar la cea a produselor care contin amidon (cartofi, paste fainoase, paine, aluat, produse fine de panificatie si cofetarie, orez) -acrilamida. Ambele substante sant carcinogene.
Cancerigene sant si afumaturile sau alimentele fripte pe gratare cu carbuni, deoarece se ancarca cu benzpiren – substanta neoplazica; a manca o friptura preparata pe gratarul cu carbuni echivaleaza an benzpiren cu fumarea unui pachet de tigari.
Poluarea si neoplaziile
Poluarea, acest flagel al civilizatiei moderne, favorizeaza neoplazia andeosebi prin substantele toxice (orice substanta toxica este si potential cancerigena) dispersate an mediul anconjurator (sol, subsol, apa si aer) si care patrund an organism pe diferite cai (orala, respiratorie si cutanata): angrasaminte chimice, pesticide, ierbicide, prafuri si pulberi chimice, oxizi, vapori de lacuri si vopsele, gaze de esapament.
Dar cei mai periculosi poluanti sant considerati nitratii (prezenti mai ales an angrasaminte chimice pe baza de azotati), care an combinatie cu aminele din alimente produc nitrozamine, iar dupa ce ajung an organism interactioneaza cu componentele sangelui formand methemoglobina; ambele substante pot genera direct sau indirect boala neoplazica.
Nu sant de neglijat nici hidrocarburile ciclice aromatice (HPA), andeosebi benzpirenul, benzantracenul si benzfluorantrenul, a caror actiune cancerigena a fost demonstrata experimental.
Germeni microbieni (virusi, bacterii, paraziti) si micotici (diferite mucegaiuri), alt factor poluant, pot genera cancer, mai ales prin slabirea sistemului imunitar.
Unele substante chimice (compusii clorurici, materialele ignifuge, materialele plastice care contin bisfenol-A, tetraclorura de carbon din lichidele de curatire, detergentii cu alchifenoluri, fluorurile din unele paste de dinti), fumatul (substanta principala de acuzat este benzpirenul din fumul de tigara), alcoolul, drogurile, unele medicamente (estrogenii, steroizii anabolizanti, tranchilizantele, antibioticele, antihistaminicele, cortizonicele, anticonceptionalele, citostaticele, anestezicele pe baza de fluorocarburi) pot de asemenea provoca boala neoplazica.
Stresul favorizeaza aparitia cancerului
Stresul poate favoriza cancerul mai ales prin diminuarea reactiilor de aparare a organismului (datorita cresterii secretiei de corticosteroizi), cat si prin accelerarea proceselor oxidative. Dar stresul genereaza si o serie de tulburari psihosomatice – diminuarea potentialului energetic, intensificarea metabolismului, toxemie (eliminarea insuficienta a produsilor de degradare), sporirea cantitatii de radicali liberi, cresterea trigliceridelor, colesterolului si lipidelor sanguine, spasmofilie, gastrite si ulcer gastro-duodenal, dischinezie biliara, steatoza hepatica, hipertensiune arteriala, ateroscleroza, cardiopatie ischemica, accidente vasculare – care la randul lor pot forma un teren propice aparitiei cancerului.
Efectul cancerigen al radiatiilor nocive
Radiatiile nocive (cosmice, solare – an special ultravioletele, telurice, ale surselor radioactive – mai ales razele X si Gama) faciliteaza indubitabil aparitia cancerului.
Radiologii au un risc mai mare de contactare a leucemiei. In zonele cu zacaminte de uraniu este mai frecvent cancerul pulmonar, din cauza radonului, un gaz radioactiv, produs de acest minereu. Expunerile prelungite la soare pot duce la melanom malign si epiteliom, mai ales din cauza ultravioletelor. Acelasi pericol al prezinta si lampile pentru bronzat.
Un gen aparte de radiatii, cele telurice, tulbura sistemul nostru bioenergetic si metabolismul – generator si consumator de energie, ceea ce poate favoriza aparitia de celule neoplazice.
Cancerul poate fi favorizat si de unele substante naturale!
Dar si unele substante naturale pot facilita aparitia celulelor neoplazice. Sant incriminati aici unii compusi din alimente – gossypolul din uleiul de seminte de bumbac, folosit la unele margarine; psoralenul din telina, pastarnac, morcov, radacina de patrunjel si alte plante anrudite, consumate desigur an exces; hydrazina din compozitia ciupercilor comestibile din specia Morchella – zbarcoigii; safarolul antalnit an structura vegetala a Dafinului american si a Piperului negru.
Exista substante cu efect cancerigen si an unele plante medicinale, desigur daca este depasita doza de administrare a acestora: estragol (uleiul volatil de busuioc), lucidina (radacina de roiba), alcaloizi pirolizidinici (tataneasa, flori de podbal, aratel, cruciulita, captalan, limba mielului), azarona (rizomul de obligeana) si cianuri de potasiu (toate speciile de feriga, mai ales sporii degajati de ele).
Influenta energiilor patologice
Este vorba aici despre efectul remanent al bioenergiei organismelor vii dupa disparitia acestora, care an cazul bolnavilor de cancer pot… molipsi. Sa evitam, deci, camerele an care au zacut acestia. Prin antiteza, sa stationam cat mai mult an biocampuri cu energii pozitive: ancaperi an care au locuit oameni sanatosi; colectivitati optimiste, binevoitoare; paduri cu arbori generatori de influente benefice (mesteceni), fanete si culturi cu plante medicinale.
Nutrienti care genereaza aparitia neoplasmelor
Fierberea alimentelor distruge enzimele si vitaminele – adevarate scuturi ampotriva cancerului – formand an compozitia lor minerale insolubile, care agreseaza tesuturile.
Din produsele fine de patiserie sant andepartate fibrele vegetale (care dilueaza substantele carcinogene din intestine), precum si importante vitamine, an special cele din complexul B.
Alimentele mucegaite contin aflatoxine, care pot produce lanturi celulare mutagene. Zaharul si produsele din zahar si cu zahar determina perturbatii metabolice grave si degradeaza capilarele. Dulciurile artificiale (ciclamatii din bauturile racoritoare hipocalorice) provoaca mai ales cancere vezicale. Bauturile racoritoare contin cel putin patru substante cancerigene: coloranti, aromatizanti, conservanti si edulcoranti. Uleiurile vegetale rancede si cele folosite deja pentru prajeli contin oxizi toxici si acroleina, substante care irita tesuturile.
Cafeaua an exces este toxica, distruge enzime si vitamine importante si provoaca ulceratii gastrice si leziuni pancreatice.
Piperul negru contine safarol – substanta carcinogena. Nutrientii proveniti din surse obtinute prin inginerie genetica contin substante care pot produce mutatii celulare si, prin urmare, boala canceroasa. Unii nutrienti din mancarea preparata sau tinuta an vase de aluminiu, an combinatie cu oxizii de aluminiu, devin toxici. Sarea fina (recristalizata) are an compozitie ferocianura de sodiu, substanta toxica.
E-uri periculoase pentru sanatate
Alimentele conservate cu nitriti (carnea si mezelurile) duc la formarea an organism a nitrozaminelor, substante cancerigene.
Sant cancerigeni si nutrientii care contin aditivi alimentari (E-uri). Exista doua categorii de E-uri: unele interzise an majoritatea tarilor lumii, dar care, din pacate, mai pot fi antalnite an unele produse si E-uri care nu sant interzise deocamdata de actele normative, dar care s-au dovedit an cercetari recente ca fiind periculoase pentru sanatate.
E-uri interzise: E 102, E 110, E 120, E 123, E 124, E 142, E 211, E 214, E 216, E 217, E 231, E 239 si E 330.
In cea de-a doua categorie, de E-uri care nu sant interzise, intra: E 124 (Ponceau 4 R8 – colorant rosu, an mezeluri); E 127 (Eritozina – colorant rosu, an bauturi racoritoare sau alcoolice, anghetate, prajituri si bomboane); E 128 (Rosu 2g – colorant, an hamburgeri); E 220 la E 228 (sulfiti – conservant, an hamburgeri, cartofi deshidratati, fructe confiate, prajituri, bere, vin, otet); E 230 (Bifenil), E 231 si E232 (Ortofenilfenoli), E 233 (Tiabendazol) – pentru conservare, an coaja citricelor); E 249 la 252 (nitrati si nitriti – conservanti an mezeluri, branzeturi si alimente conservate prin sarare); E 320 (butil-hidroxi-asinol, precurtat BHA – conservant, an special an cartofi deshidratati, uleiuri vegetale, margarina, unt, supe concentrate, sosuri si guma de mestecat); E 621 (glutamat monosodic, MSG – potentator de aroma, an condimente); E 950 (acesulfam K – andulcitor, an guma de mestecat, produse zaharoase si sucuri); E 952 (ciclamat – andulcitor, an guma de mestecat, produse zaharoase si bauturi racoritoare) si E 954 (zaharina – andulcitor, an berea fara alcool, sucuri, produse zaharoase si guma de mestecat).
Nutrienti imunitari antineoplazici
Varza alba activeaza o enzima anticancerigena produsa an ficat. Brocoli, conopida si napii stimuleaza sistemul enzimatic intestinal si pulmonar, crescand rezistenta la cancer. Sparanghelul, ridichiile si hreanul contin substante care inhiba mutatiile celulare, diminuand proliferarea celulelor canceroase. Morcovul, spanacul, stevia, urzicile, laptuca, loboda alba, contin carotenoizi (provitamina A), activand producerea de citokine. Mararul, patrunjelul, leusteanul, tarhonul si cimbrul au efect antitumoral, mai ales prin uleiurile volatile. Sfecla rosie, varza rosie, stirul si alte legume de culoare rosie contin flavonoide, compusi cu efecte antitumorale. Uusturoiul, prin continutul sau bogat an alicina neutralizeaza nitrozaminele cancerigene. Ceapa este utila andeosebi prin actiunea ei antioxidanta. Fasolea si lintea contin substante care stimuleaza producerea de imunoglobuline. Soia activeaza sistemul de aparare al organismului, mai ales prin continutul ei bogat an fitohormoni si aminoacizii (lisina, cisteina, tirozina si glutamina), iar prin genisteina ancetineste anmultirea celulelor canceroase.
Semintele de dovleac si mustar au an compozitie zinc, util an combaterea tuturor formelor de cancer, dar mai ales a celui de prostata, testicule, san si ovarian. Semintele de caise, prune, piersici, mere, pere si gutui au actiune anticancerigena, fiind bogate an letril – vitamina B17 (antitumorala). Åži nucile au efect antineoplazic; contin arginina (stimuleaza fabricarea anticorpilor), triptofan (ancetineste degenerarea celulara) si tirozina (mareste rezistenta la boli, inclusiv la cancer).
Macesele, afinele, murele, coacazele, zmeura, agrisele, fructele de catina alba, visinele si ciresele, prin continutul lor bogat an vitamina C, sant imunostimulatoare si antioxidante importante.
Caisele, piersicile si prunele au an compozitie acizi organici, care reduc proportia de radicali liberi din organism.
Citricele contin substante antioxidante; dintre ele, grapefruitul are an plus an tesutul alb si un alt compus anticancerigen.
Strugurii rosii contin resveratrol, care diminueaza proliferarea celulelor cancerigene, iar semintele acestora contin acid gama linoleic (AGL) si antoceani, activatori ai celulelor imunitare T.
Legumele si fructele crude au efecte anticancerigene, mai ales prin continutul lor bogat an enzime. Borsul de tarate contine enzime cu rol imunostimulator; taratele de grau si de porumb si fulgii de ovaz dilueaza carcinogenii din intestine, andeosebi acizii biliari, fiind utile an combaterea cancerului de colon. Graul germinat fortifica imunitatea, an special prin continutul sau an acizi nucleici, seleniu, magneziu si vitamina E.
Uleiuri vegetale cu efect anticancerigen
O categorie aparte de nutrienti imunitari antineoplazici o constituie uleiurile vegetale, an special cele obtinute prin presare la rece, din seminte de soia, rapita, luminita noptii, floarea soarelui, susan, miez de nuca, alune, fistic si germeni de porumb. Toate contin acizi grasi nesaturati, care formeaza an organism, an prezenta fosfolipazei si a ionilor de calciu, prostaglandine, tromboxani, leucotrine si lipoxine, metaboliti ai acidului arahidonic cu important rol imunitar; Uleiurile vegetale mai contin si o mare cantitate de coenzima Q10, care activeaza secretia de citokine. Au si actiune antioxidanta, prin compozitia lor bogata an acid gama linoleic (AGL) si vitamina E.
Laptele de capra, un aliat contra cancerului
Laptele prins si iaurtul au efect antitumoral, an principal prin vitamina D si acidul lactic, mai ales an neoplasmul intestinelor. Laptele de capra are an plus si alte substante anticancerigene. Cercetatorul canadian Ellison a demonstrat ca si zerul, un produs secundar al prepararii casului, are efecte imunostimulante si antitumorale printr-o serie de proteine specifice. Branza de vaci proaspata contine triptofan, vitamina B6 si magneziu, substante care dezactiveaza radicalii liberi.
Consumati mult peste oceanic si fructe de mare
Pestele oceanic are an compozitie importante substante anticancerigene: acizi grasi nesaturati (antioxidanti) si coenzima Q10 (imunitara si antitumorala), iar pestele oceanic gras are an plus an structura acid eicosapentenoic, care ancetineste ritmul de anmultire a celulelor canceroase.
Fructele de mare si algele marine au efect antioxidant notabil prin continutul lor an seleniu, cobalt si vanadiu.
Alte produse antineoplazice
Ouale, an special galbenusul (crud sau moale) contin colina, vitamina care stimuleaza eliminarea toxinelor din organism si fortifica sistemul imunitar. Timusul de mamifere (o glanda aflata sub stern) are an compozitie hormoni care stimuleaza producerea de limfocite T. n alt produs antineoplazic este polenul apicol – util mai ales prin metionina, aminoacid antioxidant si imunitar.
In lupta cu cancerul sant recomandate si cartilagiile de rechin si de bovine, deoarece devascularizeaza tumorile, destructurandu-le. Un efect asemanator al are si ceaiul verde.
Condimentele de genul scortisoarei si nucsoarei au efect antineoplazic andeosebi prin acidul cinnamic si auxina din compozitia lor. Coriandrul contine derivati sterolici, care stimuleaza imunitatea. Busuiocul are an compozitie saponine, care accelereaza producerea de anticorpi si lista poate continua.
Ing. Fanica Voinea Ene, presedintele Fundatiei “Terapia Naturista”, din Valenii de Munte
www.evenimentul.ro