Perisoare de peste

“Tanti Vergi” imi pare o adevarata titulatura de cand am vazut ce poate iesi din mainile ei, in bucatarie. O tot laudau baietii care se duceau la pescuit, in Delta, la Crisan. Recunosc, eram cam sceptica, in primul rand ca asa sunt eu, in al doilea, pentru ca stiam cam cata bautura dau ei gata pana ajung la masa!
Am verificat “informatia” cu vreo trei ani in urma. Timp de doua zile, am mancat dimineata icre, la amiaza zeama de peste si seara peste rasol, prajit sau plachie, de pana si eu, care ziceam ca pestele e mancarea mea preferata, am batut in retragere si-am cautat niste sunca in frigider. Mi-a ramas insa si acum gandul la ciorba de perisoare din peste, “sclifoseala” care prin zona din care vine familia mea nu prea se practica. La noi, pestele e prajit in faina de porumb, cu mamaliga si mujdei alaturi si gata!
Foarte sigura pe ea in bucatarie, tanti Vergi s-a dovedit a fi greu de urmarit. Cat despre povestiri, are ea harul de a lua totul in ras si in usor, de parca nu ti-ar mai ramane decat sa nu uiti sa opresti aragazul, ca-n rest, ciorba-i gata!
Am tinut mortis sa aflu daca e adevarat ca ciorba de peste iese mai buna in delta decat oriunde in tara asta, pentru ca ar fi facuta cu apa din Dunare. Tanti Vergi a infirmat si i-am ramas recunoscatori. Numai cand am terminat de mancat a patra oara in week-end-ul acela, i-a scapat ca pestele nu se spala in casa, la chiuveta, ci in Dunare, la poarta. Treaca de la mine! Ciorba tot a fost buna!
Din ce-am reusit sa iscodesc, tanti Vergi a pus niste fileuri de stiuca, vreun kilogram, in masina de tocat carne, si le-a tocat cu tot cu o ceapa. A adaugat vreo trei linguri de ulei, o lingura de gris, doua-trei linguri de faina (merge si un ou, daca nu e zi de post, cu dezlegare la peste). Inevitabil, sare si piper. Mai mult piper. Pescarii il apreciaza, se pare, in mod deosebit.
In apa care dadea in clocot in oala de pe aragaz, “tanti” a aruncat o alta ceapa, taiata marunt, un morcov, o radacina de patrunjel, doua-trei linguri de zarzavat dintr-un borcan, vreo doua rosii in suc propriu, sare si piper. A adaugat apoi niste zeama in care s-au invartit, resemnate, vreo jumatate de ceas, capetele si cozile de peste, amestecate. Cand zarzavatul era aproape fiert, a adaugat, incet si nu prea, perisoarele si le-a lasat mai putin de-un sfert de ceas. Tanti Vergi a acrit ciorba cu otet. Eu prefer borsul de putina. La sfarsit, oricum, se adauga verdeata: patrunjel si leustean.
In farfurie, trebuie lasat loc si de o lingura cu smantana. Dar aceasta este optionala, în timp de tuica de dinainte e obligatorie pentru orice pescar zelos. Chiar si pentru cei care pescuiesc de la supermarket, cu cardul! Apropo, daca nu-i stiuca in galantar, merge orice fel de peste! (Gina Popa)
www.evenimentul.ro