Toxiinfecţiile alimentare sînt afecţiuni digestive acute determinate de ingestia, împreună cu hrana, a unei toxine alimentare. Practic, pacientul a mîncat un aliment care conţine această toxină provenită de la o serie de germeni.
“ÃŽn condiÅ£ii propice, de căldură ÅŸi umezeală, germenii reprezintă un mediu ideal de dezvoltare a toxinelor. ÃŽn momentul cînd pacientul mănîncă alimente conÅ£inînd toxina respectivă apar manifestările bolii. Cei mai frecvenÅ£i germeni care dau toxiinfecÅ£ie alimentară sînt Staphylococcus aureus ÅŸi Salmonella”, ne-a spus dna dr. Carmen Manciuc, medic primar specialist boli infecÅ£ioase în cadrul Spitalului de Boli InfecÅ£ioase IaÅŸi.Există o serie de alimente cu risc mare în ceea ce priveÅŸte toxiinfecÅ£iile alimentare. Astfel, cînd o persoană suferă o toxiinfecÅ£ie este foarte posibil ca ea sa fi mîncat produse lactate, brînzeturi, tocături, mezeluri, maioneză sau ouă aproape crude.
“Staphylococcus aureus se dezvoltă mai ales în alimentele care conÅ£in proteine ÅŸi sare în cantitate mare: brînzeturi sau alte lactate de orice fel. Cazul clasic, cel mai des întîlnit de toxiinfecÅ£ie stafilococică, este cel al pacienÅ£ilor care mănîncă brînză telemea sau alte feluri de brînzeturi cumpărate din piaţă, de la vînzătorii ambulanÅ£i sau de pe marginea drumului, din găleÅ£i Å£inute la soare în condiÅ£ii improprii. Sfatul nostru este ca produsele lactate să fie cumpărate doar din magazinele unde acestea sînt păstrate în condiÅ£ii normale de igienă ÅŸi la temperaturi care nu pun în pericol siguranÅ£a alimentelor”, ne-a mai spus dna dr. Carmen Manciuc.Produsele din carne, mai periculoase decît brînzeturileNumărul persoanelor care fac toxiinfecÅ£ie alimentară după ce au consumat produse din carne este mai mare decît al celor care se îmbolnăvesc de la brînzeturi. De aceea, specialiÅŸtii atrag atenÅ£ia asupra importanÅ£ei modului de păstrare ÅŸi preparare a alimentelor de provenienţă animală. Carnea ÅŸi ouăle, dacă nu sînt Å£inute la rece sau dacă nu sînt gătite corespunzător, provoacă toxiinfecÅ£ie salmonelozică. Salmonella este o bacterie care se găseÅŸte în carne, tocături, mezeluri, preparate din ouă. ÃŽn special ouăle de raţă conÅ£in Salmonella, dar ÅŸi celelalte tipuri de ouă, dacă sînt consumate în stare crudă sau dacă sînt incomplet preparate termic. ÃŽn această perioadă este bine să evităm pe cît posibil preparatele cu maioneză făcută din ouă crude, deoarece acestea prezintă un risc crescut de toxiinfecÅ£ie.Cum se manifesta?ToxiinfecÅ£iile alimentare se manifestă diferit, în funcÅ£ie de cauza lor. Persoanele care au făcut toxiinfecÅ£ie cu Staphylococcus vor prezenta primele simptome într‑un interval de 1‑4 ore de la ingerarea alimentelor contaminate. “PacienÅ£ii cu toxiinfecÅ£ie stafilococică încep să vomite, eventual să aibă ÅŸi diaree, prezentînd o stare generală de sănătate rea”, spune specialistul. Cît priveÅŸte toxiinfecÅ£ia salmonelozică, aceasta are o perioadă de incubaÅ£ie mai lungă, de 16‑24 de ore. Dacă consumaÅ£i la prînz mici la grătar, care au stat mult timp în soare ÅŸi aceÅŸtia au “căzut greu” la stomac, cu siguranţă veÅ£i prezenta primele semne ale bolii seara, iar a doua zi starea se va înrăutăţi: vărsături, diaree, febră mare, stare de astenie, imposibilitate de miÅŸcare, stare generală proastă.ToxiinfecÅ£iile alimentare la copiiToxiinfecÅ£iile alimentare sînt cele mai frecvente afecÅ£iuni acute întîlnite la copii pe timpul verii. Medicii avertizează că extremele de vîrstă, respectiv copiii ÅŸi vîrstnicii, reprezintă categoriile cele mai expuse complicaÅ£iilor provocate de toxiinfecÅ£ii alimentare. ÃŽn cazul copiilor, simptomele apar la 3‑72 de ore de la ingestia alimentelor contaminate ÅŸi pot dura mai mult decît la adulÅ£i. Un mare pericol pentru cei mici îl reprezintă deshidratarea severă, care se poate instala mai rapid decît la adulÅ£i. Astfel, toxiinfecÅ£iile, suportabile în cazul adulÅ£ilor, se pot dovedi fatale pentru copii. De aceea, copiii cu toxiinfecÅ£ie alimentară trebuie urmăriÅ£i îndeaproape pentru a evita deshidratarea severă. Semnele acesteia includ scăderea cantităţii de urină (mai puÅ£in de 3 ori/zi) sau chiar lipsa urinei, uscăciunea gurii ÅŸi a pielii, înfundarea ochilor în orbite sau a fontanelelor (semn care apare la nou‑născuÅ£i ÅŸi la sugari), somnolenţă, leÅŸin, respiraÅ£ie rapidă, pulsaÅ£ii rapide ale inimii (tahicardie). Deshidratarea severă reprezintă principala complicaÅ£ie a toxiinfecÅ£iilor alimentare la copii. Fără tratament adecvat, evoluÅ£ia poate fi gravă: ÅŸoc hipovolemic (scăderea tensiunii arteriale, pierderea lichidelor) ÅŸi deces.După cum ne-a spus dna dr. Manciuc, cea mai importantă măsură pentru prevenirea deshidratării este administrarea sărurilor de rehidratare orală. Aceste “prafuri”, care se găsesc la farmacie, se dizolvă în apă fiartă ÅŸi răcită. Pentru copii se recomandă consumul, în cantităţi mici, a 5‑10 pahare în 24 de ore. Dacă micuÅ£ul are vărsături, scaune cu sînge, este indicată prezentarea de urgenţă la spital pentru rehidratare prin perfuzii. PărinÅ£ilor aflaÅ£i în imposibilitatea de a procura săruri de rehidratare, dna dr. Manciuc le recomandă o soluÅ£ie preparată astfel: se fierbe un litru de apă cu o linguriţă de sare ÅŸi o linguriţă de zahăr, se răceÅŸte ÅŸi se administrează în cantităţi mici ÅŸi repetate.Indiferent de gravitatea toxiinfecÅ£iei alimentare, este necesară consultarea medicului în primele 24 de ore de la apariÅ£ia simptomelor, mai ales în cazul copiilor de vîrstă mică. Pînă la prezentarea la medic, părinÅ£ii vor administra numai sărurile de rehidratare orală. Copiilor cu tulburări digestive nu li se administrează medicamente fără sfatul medicului.Măsuri de prevenire a toxiinfecÅ£iilor alimentareReguli de igienă minime, dar esenÅ£iale – aceasta este soluÅ£ia cea mai bună ÅŸi cea mai simplă pentru a preveni toxiinfecÅ£iile alimentare. Multe dintre cazurile de toxiinfecÅ£ii sînt determinate de condiÅ£iile precare în care sînt păstrate sau preparate alimentele. “ToxiinfecÅ£iile sînt frecvente din cauza căldurii, din cauza neglijenÅ£ei în manipularea alimentelor, a apei. Prima regulă ÅŸi cea mai simplă este spălarea atentă a fructelor ÅŸi legumelor înainte de a fi consumate”, ne sfătuieÅŸte dna dr. Manciuc. De asemenea, mai ales în zilele toride, este bine să evităm să preparăm alimentele cu mai mult de 2-3 ore înaintea consumului, dacă nu putem asigura condiÅ£iile minime de temperatură necesare pentru păstrarea alimentelor preparate. SuprafeÅ£
ele destinate preparării alimentelor trebuie păstrate în condiÅ£ii maxime de igienă. ÃŽn cazul alimentelor gătite este necesară asigurarea unei temperaturi de preparare de peste 70°C. O altă regulă de care trebuie să Å£inem seama este evitarea oricărui contact între alimentele destinate consumului ÅŸi insecte sau animale. “Cele mai multe toxinfecÅ£ii sînt înregistrate în perioada concediilor. Nu avem cum să ÅŸtim în ce condiÅ£ii au fost pregătite ÅŸi păstrate produsele comercializate direct pe stradă. Recomandarea este să evităm îngheÅ£ata, prăjiturile, produsele de patiserie, micii sau hamburgerii vînduÅ£i în aceste condiÅ£ii”.ÃŽn cazul în care observăm simptome de toxiinfecÅ£ie alimentară, cele mai importante măsuri sînt cele de rehidratare pe cale orală: “Dacă bolnavul tolerează să înghită ÅŸi nu varsă, i se administrează săruri de rehidratare orală, care se găsesc în farmacii. Acestea se dizolvă în apă sau în ceai, iar amestecul se bea încetiÅŸor. Dacă starea bolnavului este foarte gravă sau dacă este vorba despre un copil, situaÅ£ie în care deshidratarea apare mai rapid, este bine ca pacientul să se prezinte la primul spital pentru rehidratare pe cale intravenoasă. Apoi, în funcÅ£ie de gravitatea toxiinfecÅ£iei ÅŸi de natura ei, se continuă tratamentul”, ne-a mai spus dna dr. Carmen Manciuc.