As vrea iar anii tineretii”… rasuna vocea Ioanei Radu pe noul DVD TVR Media – “Momente de aur. Mari interpreti – Ioana Radu”.
Considerata drept una dintre cele mai mari cantarete de romante din Romania, Ioana Radu le-a facut concurenta Mariei Tanase si Mariei Lataretu. La fel ca si ele, Ioana Radu a iubit muzica si a simtit-o pana in strafundul sufletului. “Pentru mine romanta este ratiunea de a fi! Am iubit-o, am cantat-o, am adunat-o si am risipit-o”…Pentru ca “romanta se canta in asa fel incat sa plangi razand si sa razi plangand. Am iubit-o, o iubesc dar nu cred ca am facut totul pentru ea”, marturisea Ioana Radu.
Cantecele Ioanei Radu au devenit nemuritoare. Acum insa, le poti regasi pe DVD-ul editat de TVR Media: “N-ai sa stii niciodata”, “Lelita, Ioana”, “As vrea iar anii tineretii”, “Cine mi te-a scos in cale?”, “De la primarie, in sus”, “De dragul tau am plans”, “Piatra, piatra”, “De tine nu mai mi-este dor”, “As dori din piept sa scot”, “Toata lumea-mi zice Lotru”, “Te-astept pe-acelasi drum”, “I-auzi, valea, cum mai sun”, “Car frumos cu patru boi”, “Ciobanas cu trei sute de oi”, Inima, de ce nu vrei sa-mbatranesti?, “Nu se poate!”.
TVR Media este cel mai important editor de programe de televiziune si de arhiva pe suport DVD din Romania. Printre proiectele lansate de TVR MEDIA se numara seria de filme de arhiva realizate pe baza operei lui I.L. Caragiale – Filme de Colectie, seria Teatrul National de Televiziune; Maestrii Muzicii Populare sau colectia de 10 DVD-uri cuprinzand 36 de episoade din documentarul “Memorialul Durerii”.
Cost DVD: 39,9lei
***
DVD- IOANA RADU
CV
1917- 17 februarie, Craiova. In casa din strada Sineasca a carciumarului Braia, se naste al patrulea copil, Eugenia, cea care avea s devin regina romantei romanesti – Ioana Radu. Numit in cas, Jeana, fetita particip la treburile gospodriei, in timp ce fratii ei, inzestrati cu voci frumoase, formeaz “Trio-ul Braia” care se bucur de apreciere. Jeana e acceptat doar ca s fluiere frumos sub motiv c “nu are voce”. “Taci, canti prost si scartii ca rota fantanii”- i se spunea.
Deprinde acum mestesugul brodatului, al cusutului in stil popular. Ascult fermecat cantecele lutarilor celebri din Craiova acelor ani, popositi in restaurantul tatlui su, “La ieftenirea traiului”.
1928 – Dupa terminarea scolii elementare, unde i se descoper calitti vocale, Jeana Braia intr la Liceul craiovean”Elena Cuza. Teoria muzicala n-o pasioneaza, lucru pe care-l va regreta mai tarziu. “Cruda e mintea copiilor , care nu ascult un sfat bun”. Cant la serbri, incepe s se afirme cantand romante, desprinse din repertoriul lutarilor vremii. Culege ea inssi cantece.
1932 – 1936 Dup liceu, se cstoreste cu tanrul profesor de muzic si compozitor Romeo Rdescu. Jeana primeste un aparat de radio cu galen, la care ascult cu evlavie cantecle Mariei Tnase. Functia de “suplinitor” a sotului, simbria mic, nu aduc bani multi in cas si tanra familie incepe un adevrat pelerinaj prin oraselele Olteniei: Tg.Jiu, Drgsani, Calafat, Corabia. Jeana cant tot mai frumos, mai nuantat, incantand protipendadele locale. Devine o adevrat vedet, singura bucurie fiind
doar cina asigurat la seratele muzicale din casele bogate. Srcia, plictisul, inactivitatea sap dureros si adanc in sufletul Janei. Simte c trec anii, vocea ei este in form dar recunosterea se las asteptat…Hotrste s-si ia soarta in maini. Dup o noapte de Revelion, in care cant si castig 2000 de lei, cu speranta in suflet, pleac, singur, la Bucuresti, la sora mai mare, Mia Braia. In bagajul anemic – nedesprtitul aparat de radio cu galen. Incepe drumul in cutarea afirmriiii si a cunoasterii idolului ei, Maria Tnase.
1936 – Sftuit de indrumtorul ei, marele cantret Petre Alexandru, se inscrie cu nr.513, la Concursul Radiodifuziunii Romane. Prezint un repertoriu bogat si bine ales pentru vocea sa. Concursul e dificil. Comisia e format din personalitti muzicale: Thodor Rogalski, Alfred Alessandrescu, Ion Filionescu (pianistul lui G.Enescu), cantreata de oper Valentina Cretu si compozitorul Alfred Pagoni. Din peste 800 de candidati, castig concursul doar dou tinere: Eugenia Braia si Eugenia Nedelea (celebre mai tarziu ca Ioana Radu si Rodica Bujor). Premiul – o invitatie Teatrul de revist, unde canta Maria Tnase. Jana este chemat s cante “pe viu” la Radio. Filionescu o re-boteaz: “Ti-ar trebui un nume mai legat de brazd. Eu ti-as zice, Ioana Radu.” Premiu – o invitatie Teatrul de revist, unde canta Maria Tnase. In prima emisiune, anuntat in ziar, cant dup Fnic Luca si Zavaidoc. Succes mare. Incep inregistrrile la Radio. Figureaz in numeroase emisiuni muzicale.
– Primul mare contract de cntareat este oferit de Mielu Teodorescu pentru 6 luni intr-un mare restaurant din Ploiesti. Cas, masin, mas, 3 drumuri pltite pentru Bucuresti. Cant alaturi de celebrul Cristian Vasile. Stul de srcie, sotul rmas in Oltenia, vine s impart viata cu tnra cantreat, in plin afirmare. Ioana refuz s intretin de una singur familia.
– Inregitreaz, la Casa Odeon, primele sale cantece pe disc de patefon. Este contemporan cu Gic Petrescu, Petre Gusti, Rodica Bujor, Jean Moscopol, Maria Ltretu, Lut Iovit, Alla Baianova, Fnic Luca, Grigoras Dinicu. Discurile ei se vindeau ca painea cald.
– Revine in capital, la restaurantul Pocoava, unde va canta 8 ani. Isi diversific repertoriul arborand toalete diferite, adecvate pentru muzica popular si pentru romante, apoi la “Princiar”, “Motanul negru”, s.a.
1941 – Rzboiul intr in casele oamenilo.Camuflaj, team, restrictii, tragedii. Cantecul amuteste aproape total.
1944 – Revine pacea in Europa. Grupurile artistice bucurestene iau cu asalt micutele scene ale cinematografelor. Ioana Radu – cap de afis- reapare in public, pe scena sordid a cinematografului”Mosilor”. Rade si cant muzic popular, incantand publicul epuizat de razboi.
1949 – Artistii se grupeaz. “Primul spectacol” reinvie lumea estradei cu un ansamblu de 100 de persoane, sub bagheta lui Puiu Maximilian. Vedete multe. O sut de spectacole! Domin afisul Ioana Radu si Maria Tnase. Incepe s numere anii in premiere. Strabate tara in lungi turnee si culege cantece vechi.
– Dupa cativa ani, este dat afara din Teatru de un director cu care “nu rezona”. Accept s cante la Circ. Face turnee in toat tara si peste hotare.Intr-o noapte, intorcandu-se de la Orsova este victma unui accident de masin, care o lasa cu scehele grave la un picior. Dup o lung suferint, revine pe scena Radioului alturi de Milut Gheorghiu. In loc de trei piese cant dousprezece.
1959- Spectacolul “Intre noi femeile”- lanseaz cu un succes rsuntor romanta lui H.Mlineanu “Am inceput s-mbtranesc”. Maria Tnase o elogiaz. Spectacolul are zeci de reluri.”La romante e mai mester decat mine” considera Maria.
1963 – Sprijinit de baston o viziteaz pe marea sa prietena Maria Tnase, la spital. Plnuiesc un mare turneu in comun al artistelor emerite Maria Tnase si Ioana Radu. Moartea Mariei a surprins-o pe scena, la Oradea. Lacrimile ei au inundat sufletele spectatorilor.
– Anunt retragerea sa de pe scen si intreprinde cu mare succes o serie de concerte de adio, in capital si in provincie.
1981- A participat la “Crizantema de aur”, ca dascal inegalabil al tinerilor cantareti, pe care-i supravegheaza cu atentie. Are convorbiri cu compozitorii si textierii.
– 1986 – Filmeaz cu Ion Popescu-Gopo pentru filmul “De trei ori Bucuresti”
– 1987- Pleac in Statele Unite, la sora sa Mia Braia. Cucereste emigratia romaneasc, dar se intoarce degeaba acas.
– Apare pe micul ecran in numeroase emisiuni, in cea mai mare parte realizate de Florentina Satmari
– 1987, 8 februarie – Aniversarea a 70 de ani de viata si 50 de ani de cariera muzicala este omagiata de toata suflarea romaneasca artsitica si de marele public. Mesaje, flori. Spectacol omagial la Sala de concerte a Radioului, organizat de TVR si realizat de Florentina Satmari, reuneste pe aceiasi scena pe toti trubadurii romantei. Apare carte lui Harry Negrin “Romanta unei vieti – Ioana Radu”
– 1990 – “Regina romantei” se stinge din viata.
– 1998 – 7 – 9 octombrie, Craiova gazduieste prima editie a Festivalului de romante “Ioana Radu”, transmis de Televiziunea Romana.
Ioana Bogdan
DESPRE IOANA RADU
IOANA RADU – strop de etenitate romaneasca!
Am cunoscut-o in casa nasului ei de cununie, maestrul George Calboreanu. Regina romantei romanesti s-a nascut la Craiova. In casuta din strada Sineasca a ascultat ea primele cantece, de la Ion al lui Sache, de la Gheorghe Gaga, de la Limba, acei lautari virtuozi…al caror nume au fost atinse de umorul oltenesc. Ar fi vrut sa fie actrita, avea har si nu intamplator romantele scrise pentru Ioana Radu au o impresionanta dramaticitate. Stapana romantei romanesti este un unicat; si-a slefuit harul nativ dandu-i straluciri diamantine si a ridicat romanta noastra la un inalt nivel de profunzime artistica. Considera ca acest gen muzical nu este apanajul varstei a treia, ci a tututror varstelor si a tuturor popoareor… Intr-o seara, cand Ioana canta la restaurantul Potcoava, a venit s-o asculte celebra cantareata sud-americana Ymma Sumac, care a decalart incantata. A declarat presei pretuirea ei mai mult decat magulitoare, plina de admiratie, pentru cantareata romanca. Dar, sa nu uitam ca, pe Ioana Radu au aplaudat-o David Oistrach, Yehudi Menuhin, Teodor Rogalschi, Phil Ionescu, apoi Gilbert Becaud care, ascultandu-i glasul, era absolut transportat…
Se spune ca Ioana Radu a fost o “redutabila ambasadoarea a cantecului romanesc”. Eu cred ca e vorba de ceva mai mult, pentru ca romantele si cantecele sale populare ne-au adus in suflete lecuire, bucurie! Ne-au trezit la realitate… Si toate cantecele acestea , ale intoarcerii la matca, la sat, la strabuni, la iubirea vinovata, la iubirea tradata, la speranta sunt atat de omenesti, incat ele sunt balsam pentru orice om, in orice timp, de oriunde…
Prof. ALEXANDRU FIRESCU- critic
Fragment din interviul acordat Elisei Stan, la primul
Festival”IoanaRadu:-Craiova)
“Eugenia, Jana, Ioana Radu, artista poporului, a fost, este si va ramane o mare interpreta a romantei, a cantecului si sufletului romanesc”
ION LUICAN
“Ma consider un mare, un foarte mare norocos ca, fiindu-i contemporan Ioanei Radu, am avut prilejul sa-mi fie si muza si interpreta .”de exceptie” la cateva din romantele …nu mai stiu: ale mele sau…ale ei?!
HENRY MALINEANU
” Fiecare neam, fiecare civilizatie s-aU ridicat pe piloni solizi de valoare creativ, rapsozi ai omului si ai timpului sau. Cu toata buna credinta afirm ca un astfel de pilon de rezistenta il consider a fi Ioana Radu, ca exponenta a creatiei muzicale populare romanesti. In glasul sau cu mladieri de violoncel s-au topit si au renascut ganduri si sentimente de esenta romaneasca, impletind, alaturi de alte nume legendare ale vremii ei, destinul marcat de clocotul geniului creator al poporului roman.
VASILE DONOSE – muzicolog
“Nu stiu de unde ai venit, dar te-ai aplecat sa-mi netezesti calea, marea mea Invatatoare in ale cantecului. Am vrut sa-ti fur romanta de pe buze si mi-ai spus de unde s-o fur: din suflet. Cata maretie…”
ION DOLANESCU
” Reporterul: Spuneti-mi sincer, carciuma nu contribuie la poluarea
cantecului?
Ioana Radu: Doamne, fereste!CAnd cantam eu , se auzea numai fosnetul
rochiei mele. Cine-si permitea sa sufle? Nimeni! Pentru ca si eu, la rantecul
meu respectam cantecul”
Din amintirile lui tenorului VALENTIN TEODORIAN
“Ioana Radu, olteanca cu vocatia frumosului in limitele adevarului, a inteles ca dragostea este unul dintre cele mai inaltatoare dintre sentimente, fara de care pantul ar fi inundat de singuratati desarte”
DORU POPVICI