Hemoroizii sînt o boală. Prin urmare, ar trebui sa fie un subiect cel puţin la fel de cunoscut cum sînt bolile cardiovasculare sau cancerele. Cu toate că nu sînt la fel de devastatori, hemoroizii pot afecta confortul zilnic şi au puterea, chiar, de a transforma existenţa omului într-una mizerabilă. Reţinerea manifestată de unii pacienţi în legătură cu locul în care aceştia se dezvoltă nu arată decît că educaţia de pudoare pe care o oferim copiilor noştri are lacunele ei. În nici un caz, ruşinea nu trebuie să limiteze accesul la serviciile de sănătate.
Structural, hemoroizii sînt nişte vene legate anatomic între ele, formând un fel de reţea la nivelul părţii terminale a tubului digestiv. Acest păienjeniş de vene are un rol funcţional foarte important: să asigure continenţa sfincteriană, mai ales pentru gaze şi lichide. Adică să nu permită acestora din urmă să iasă prin anus ori de cîte ori ajung acolo. De aici rezultă două aspecte. Primul este că nu putem trăi normal fără ei, iar al doilea că bolile lor sînt intim legate de ceea de înghiţim.
După cum ne-a spus dl dr. Daniel Lăzescu, medic primar chirugie generală, Clinica Proctosanis IaÅŸi, boala hemoroidală este, descriptiv vorbind, o boală varicoasă: “Hemoroizii sînt niÅŸte varice, evoluÅ£ia lor fiind legată de aceleaÅŸi elemente: pe de o parte, de aspectul structural al peretelui venos, ceea ce este numit în medicină o “stofă vasculară proastă”, caracteristică, de regulă, moÅŸtenită – asta explică de ce mulÅ£i pacienÅ£i care vin la medic sînt la curent cu existenÅ£a afecÅ£iunii la alte persoane din familie – iar pe de altă parte, creÅŸterea presiunii sîngelui la acest nivel este aceea care conduce, în timp, la o dilataÅ£ie permanentă a acestor vase, ceea ce le face proeminente. CreÅŸterea presiunii în vasele hemoroidale este determinată de scăderea întoarcerii sîngelui către inimă, aspect legat de statul mult timp în picioare, fără deplasare activă, sau de statul prelungit (ore) pe scaun (sedentarism) precum ÅŸi de efortul prelungit de defecaÅ£ie (screamăt) la pacienÅ£ii constipaÅ£i cronic. O altă cauză de creÅŸtere a cantităţii de sînge, mult mai rar întîlnită (de regulă, în ciroze), poate fi sindromul de hipertensiune portală”.
Stofa vasculară proastă, spune dl dr. Lăzescu, înseamnă o cantitate mai redusă ÅŸi o calitate mai slabă a fibrelor elastice în structura peretelui venos. Această lipsă conduce la dilatarea mai uÅŸoară a acestor vene (de aceea unii fac varice uÅŸor, iar alÅ£ii deloc) ÅŸi la revenirea mult mai lentă la dimensiunile iniÅ£iale. “PersistenÅ£a acestor dilatări conduce la o proeminenţă a varicelor hemoroidale în canalul anal ÅŸi la antrenarea acestora către exterior odată cu deplasarea fecalelor către anus. Odată cu aceste modificări dinamice se manifestă ÅŸi deficite structurale ÅŸi de cicatrizare care determină, în timp, revenirea din ce în ce mai dificilă ÅŸi mai lentă a hemoroizilor la locul lor intraanal, care va culmina, la un moment dat, cu rămînerea lor la exteriorul tubului digestiv. CreÅŸterea presiunii din venele hemoroidale este legată, în primul rînd, de postura verticală ÅŸi inactivă muscular a corpului pentru o perioadă mai mare de timp. ÃŽntoarcerea sîngelui către inimă se face, în principal, pe fondul activităţilor musculare periferice, mai ales ale membrelor inferioare, care împing sîngele în sensul corect. La persoanele sedentare, muÅŸchii picioarelor sînt lipsiÅ£i de activitate, ceea ce duce la acumularea sîngelui în vasele din partea inferioară a corpului ÅŸi la dilatarea venelor, implicit a hemoroizilor. De aceea, persoanele sedentare sînt cele mai expuse la boală. Dar acesta nu este singurul mecanism. CreÅŸterea presiunii se poate produce ÅŸi în ultimul trimestru de sarcină, prin compresiunea pe care fătul o face asupra vaselor abdominale, precum ÅŸi în constipaÅ£iile prelungite în care screamătul – cunoscut în medicină sub numele de manevra Valsalva) – creÅŸte presiunile la acest nivel”, spune dl dr. Lăzescu.