Intr-o epoca in care mijloacele moderne de informare si destindere patrund cu agresivitate in vietile noastre, intoarcerea la metodele creative de joaca si invatare devine o necesitate in educatia copilului.
Fie ca suntem sau nu constienti de importanta stimularii creative, pasii de urmat pot fi greu de gasit. De aceea, in primul rand trebuie sa stim de ce e nevoie pentru a fi creativ. Ca forma de rezolvare a problemelor complexe sau neconventionale, creativitatea presupune o mare adaptabilitatea si flexibilitate a gandirii. Ea nu trebuie confundata cu talentul sau cu inteligenta, care acopera doar anumite aspecte ale procesului creativ.
Cercetatorul Howard Gardner ne ofera indicatii esentiale in acest sens, in cartea sa din 1993: “Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences”. El vorbeste aici despre sapte forme de inteligenta umana, care trebuie stimulate in acelasi grad – inteligenta lingvistica, logico-matematica, vizual-spatiala, muzicala, kinestezica, interpersonala si intrapersonala. Daca primele doua sunt considerate in mod traditional drept atributele “inteligentei”, urmatoarele doua sunt cel mai des atribuite domeniului artistic, restul fiind considerate simple abilitati. Totusi, pentru o dezvoltare temeinica a creativitatii, toate aceste sapte tipuri de inteligenta trebuie incurajate si combinate in procesul acumularii cu folosirea cat mai multor simturi.
Spre exemplu, pentru a stimula inteligenta lingvistica a copiilor putem folosi jocuri de (gasire a diverselor) cuvinte, jocuri de imaginare (si apoi povestire) a anumitor evenimente/situatii, jocuri cu marionete sau crearea de rime. De asemenea, putem citi impreuna cu copiii sau le putem propune scrierea de povestioare, atata timp cat lasam la o parte spiritul critic si ii incurajam la fiecare pas (oricat de mic sau de nereusit ni s-ar parea noua).
In cazul inteligentei logico-matematice, este foarte importanta invatarea aproximarilor cantitative, pe care o putem incuraja mergand cu copiii la cumparaturi, jucandu-ne “de-a piata” sau implicandu-i in diverse activitati legate de masurarea cantitatilor, cum ar fi gatitul. De asemenea, pentru copiii mai mari, jocurile care tin de strategia “numerica” (Monopoly, Whist) se pot dovedi la fel de utile.
Desenul, colajul, puzzle-ul, lego-ul sau alte forme de modelare ori construire sunt ideale pentru incurajarea inteligentei vizual-spatiale. In timp ce dansul (inclusiv baletul), activitatile fizice moderate sau interpretarea de roluri (in teatru ori sarade) sunt foarte bune in cazul inteligentei kinestezice.
Concursurile improvizate de muzica, invatarea folosirii unui instrument muzical sau pur si simplu audierea unor piese diverse (cu indicatii asupra tipului de muzica si/sau a cantaretului/compozitorului) vor stimula cu succes inteligenta muzicala.
Jocurile de roluri/de situatii, sau cele in care sunt implicate mai multe persoane promoveaza dezvoltarea inteligentei interpersonale. In timp ce inteligenta intrapersonala (cunoasterea de sine) va fi incurajata de intrebarile puse copiilor despre preferinte/antipatii ori despre felul lor de a (re)actiona in anumite situatii. In plus, este indicat sa indrumam copiii in a reflecta la motivatiile din spatele alegerilor lor de zi cu zi.
Acestea sunt doar cateva idei pentru stimularea creativitatii copiilor, insa pe parcurs vom gasi cu siguranta multe altele. Esential este sa ne mentinem atitudinea rabdatoare, incurajatoare si deschisa, fie ca ne implicam in jocul lor, fie ca le oferim doar idei (desigur, fara a ni le impune). Variantele de tipul “raspunsul corect” sau “cel mai bine este cand faci asa” nu au ce cauta aici, la fel cum comparatiile cu felul nostru de a gandi sau crea se pot dovedi deplasate. Sa nu uitam ca, atunci cand sunt mici, copiii dau dovada de o creativitate foarte mare, ce poate disparea odata cu conformarea la regulile si “solutiile” unice.
Andreea Peticaru
www.stilfeminin.ro