Cătina de gard, secretul tibetan al sănătăţii
Cunoscuta sub denumirea ştiinţifică de Lycium barbarum, cătina de gard este cea mai concentrată plantă în substanţe nutritive din cîte există pe pămînt. Este folosită de mii de ani de către terapeuţii chinezi şi tibetani, ca un izvor de sănătate.
Lycium este o adevărată comoară naţională pentru China şi este folosită în medicina tradiţională de mai mult de 5000 de ani. Textele antice referitoare la medicina chineză celebrau această plantă pentru larga sa întrebuinţare, inclusiv pentru proprietatea de întărire a forţei vitale a oganismului. Oamenii care consumau fructele de cătină de gard, se pare că nu erau atinşi de boli precum artrita, cancer sau diabet. Mai mult, speranţa de viaţă a acestora a atins vîrsta de 100 de ani.
ÃŽn anul 1988, la Beijing s‑a realizat un studiu asupra conÅ£inutului chimic al fructelor uscate de Lycium. Iată ce s-a descoperit, spre uimirea tuturor: pe lîngă o cantitate considerabilă de vitamina B1 ÅŸi B6 (de care organismul uman are nevoie pentru a transforma hrana în energie) dar ÅŸi vitamina E (care nu a mai fost găsită în nici un alt fruct pînă în prezent), aceste fructe de Lycium conÅ£in mai multe proteine decît grîul, 18 aminoacizi (8 dintre aceÅŸtia esenÅ£iali vieÅ£ii), 21 de minerale (inclusiv cantităţi semnificative de zinc, fier, cupru, calciu, seleniu, fosfor ÅŸi germaniu – ultimul fiind un agent anticancerigen aproape niciodată găsit în alimente), mai mult betacaroten decît în morcovi, de 500 de ori mai multă vitamina C decît în portocale, acizi graÅŸi esenÅ£iali (necesari pentru producerea de hormoni ÅŸi pentru funcÅ£ionarea normală a creierului ÅŸi sistemului nervos) ÅŸi, de asemenea, este sursa cea mai bogată în carotenoide (pigmenÅ£i graÅŸi naturali solubili, care joacă un rol important în activitatea vitaminei A în organism) decît orice alt aliment de pe glob. Åži încă nu este tot. Lycium barbarum mai conÅ£ine o serie de compuÅŸi care concură la menÅ£inerea sănătăţii: beta‑sitosterol – un agent antiinflamator care ajută la reducerea nivelului de colesterol ÅŸi, de asemenea, adjuvant în tratarea impotenÅ£ei ÅŸi a afecÅ£iunilor prostatei; zeaxatin ÅŸi lutin – cu rol important în protejarea ochilor; betaina – folosită de ficat pentru a realiza reacÅ£iile de detoxifiere (acest compus este cunoscut ca un protector al ADN‑ului, îmbunătăţeÅŸte memoria, ajută la dezvoltarea masei musculare); cyperon – un compus utilizat în tratamentul cancerului cervical (este folosit, de asemenea, în problemele circulatorii dar ÅŸi cele apărute la menstruaÅ£ie; solavetivona – un puternic agent antifungic ÅŸi antibacterian; fisalin – un compus natural care întăreÅŸte sistemul imunitar ÅŸi care este eficient în tratamentul leucemiei, hepatitei B ÅŸi a cancerului.
Destul de recent, a fost dezvoltată o procedură de laborator prin care se poate determina cantitatea de antioxidanţi pe care o conţine hrana consumată. Procedura poartă denumirea de capacitate de absorbţie a radicalilor de oxigen (ORAC). Metoda ORAC este cea mai precisă şi de încredere metodă de măsurare a capacităţii antioxidanţilor de a absorbi radicalii liberi. Este singurul test în care se iau în considerare atît timpul cît şi gradul de inhibare a radicalilor liberi. Conform rezultatelor, o persoană de vîrstă medie are nevoie de 3.000‑5.000 de unităţi ORAC/zi, pentru ca antioxidanţii să aibă un efect semnificativ asupra plasmei şi ţesutului. Trei gustări zilnice, constînd în fructe şi legume, furnizează organismului aproximativ 1.200 unităţi ORAC.
Acest lucru înseamnă că o persoană este privată de aproape 3.800 de unităţi/zi, dar totul depinde de fructele şi legumele consumate în raport cu necesităţile fiecărui organism. Pentru a recupera diferenţa, experţii recomandă suplimentele nutritive. Lycium barbarum a fost apreciat ca fiind alimentul cu cea mai mare capacitate de antioxidant, cu o valoare de 3.472 unităţi ORAC. Însă trebuie amintită şi vitamina E uleioasă, cu o valoare de 3.309, rodiile cu 3.037, afinele cu 2.400 şi zmeura cu 1.220.
S-a mai descoperit că în cătina de gard există o cantitate foarte mare de polizaharide imunostimulatoare. Cercetători germani au izolat polizaharidele din Echinacea purpurea (foarte folosită în formulele medicinale) şi le‑au amestecat cu celule albe din sînge în eprubete. Au descoperit că polizaharidele activează profund celulele albe, stimulîndu‑le să distrugă celulele tumorale.
Fructele de Lycium sînt folosite şi în combinaţii cu diferite alte plante, pentru a menţine sănătatea generală şi pentru a preveni afecţiunile cronice precum slăbirea articulaţiilor, ameţeli, degradarea văzului, dureri de cap, insomnie, boli cronice ale ficatului, diabet, tuberculoză şi hipertensiune.
Consumul fructelor de Lycium susţine un sistem imunitar sănătos, are proprietăţi de încetinire a proceselor de îmbătrînire datorită compuşilor antioxidanţi, previne apariţia tumorilor canceroase, are un rol important de protecţie hepatică şi ajută la îmbunătăţirea acuităţii vizuale.
www.evenimentul.ro