Catina alba, fructul miraculos
Primele informaţii despre utilizarea terapeutică a fructelor de cătină albă apar într-un tratat de medicină tibetană, din sec. VIII. Aceste fructe se foloseau în alimentaţia şerpaşilor implicaţi în ascensiuni montane prelungite, datorită proprietăţilor nutritive de excepţie.
ÃŽn Grecia antică, se recomanda utilizarea cătinei în hrana cailor de curse, pentru sporirea masei lor musculare dar ÅŸi a luciului pielii. De altfel, denumirea botanică de “Hyppophae” provine de la “hippo” = cal ÅŸi “phaos” = a străluci.
Fructele de cătină albă încetinesc procesul de îmbătrînire
După cum ne-a spus dl ing. Åžtefan Manea, directorul firmei Hofigal, utilizarea cătinei albe ca remediu pentru îngrijirea pielii, cu acÅ£iune nutritivă, revitalizantă ÅŸi de refacere este cunoscută de secole: “Uleiul de cătină albă acÅ£ionează pentru vindecarea unor maladii ale pielii precum eritemele, uscăciunea, mîncărimile, eczemele, ajutînd în vindecarea unor boli precum psoriazis ÅŸi zona zoster. Capacitatea cătinei albe de a stimula regenerarea pielii s-a dovedit foarte utilă în tratamentul arsurilor, rănilor cu vindecare lentă ÅŸi ulceraÅ£iilor. Cătina albă are un conÅ£inut bogat în componente nutritive esenÅ£iale pentru sănătatea pielii ÅŸi are ca efect încetinirea procesului de îmbătrînire”. Acest lucru, spune dl Manea, este valabil atît pentru pielea de la exteriorul corpului, cît ÅŸi pentru cea din interior, preparatele din cătină albă dovedindu-se utile ÅŸi în tratamentul bolilor tubului digestiv.
Referitor la utilitatea acestor fructe în geriatrie, dna biolog Maria Pop, specialist în fitoterapie, membru al AsociaÅ£iei NaÅ£ionale pentru Terapii Complementare din România (ANATECOR), coordonator al Laboratoarelor Hypericum, din MaramureÅŸ, spune că, “prin conÅ£inutul în acizi graÅŸi nesaturaÅ£i cu rol în producerea de prostaglandine, ele reglează permeabilitatea membranei celulare împiedicînd îmbătrînirea ÅŸi ridarea tenului”.
Serotonina din fructele de cătină, un important factor antistres
După cum ne-a spus dna prof. biolog Maria Pop, fructele de cătină albă sînt cel mai valoros factor antistres ÅŸi cele mai eficiente antitoxine. Toată planta este medicinală însă organul cu cele mai multe substanÅ£e active este fructul: “Siropul de cătină obÅ£inut din fructe prin presare la rece concurează cu folosirea fructelor proaspete, întrucît acest sirop păstrează nealterate ÅŸi fără să se piardă toate substanÅ£ele active terapeutic. Pulpa din fruct se ridică în strat la suprafaÅ£a siropului, iar deasupra ei se găseÅŸte o peliculă de ulei, care dă siropului calitate terapeutică dar ÅŸi îl protejează”.
Pentru obţinerea siropului de cătină se selectează fructele cele mai portocalii, acestea fiind cele mai bogate în vitamine. Este bine ca fructele să se prelucreze în ziua recoltării; se spală sub jet de apă, apoi se presează (poate fi folosită presa pentru struguri). Siropul obţinut, fără adaos de apă, se introduce într-un agitator din inox, unde se adaugă îndulcitorul: zahăr sau miere de albine. Urmează agitarea, care este un proces mecanic ce poate dura mai multe ore, chiar pînă la 10 ore, după care siropul se pune în sticle închise ermetic.
Siropul de cătină obţinut astfel, prin presare la rece, se consumă diluat cu apă minerală sau cu alte lichide, raţia zilnică fiind de 3-4 linguri. Porţia zilnică se poate dubla în cazul eforturilor prelungite fizice şi intelectuale. În general, spune dna Maria Pop, acest sirop nu se administreaza
seara, întrucît poate tulbura somnul datorită energizării produse: “Cătina albă este cea mai dotată plantă medicinală! Fructele ei ar trebui tratate nu ca simplu aliment, ci ca medicamente naturale de excepÅ£ie, adevărate produse farmaceutice oferite de natură gata preparate prin cea mai curată biosinteză. Asociind fructele de cătină cu o nutriÅ£ie adecvată, putem realiza un tratament eficient, preventiv ÅŸi curativ. Cătina este un biotrofic ÅŸi un biostimulator de excepÅ£ie, un regenerator ÅŸi un energizant dintre cele mai puternice, calităţi datorate existenÅ£ei în cantităţi apreciabile a serotoninei. Serotonina este cel mai important factor antistres conÅ£inut în fructele de cătină. Este un hormon cerebral cu rol vasodilatator, dar ÅŸi constrictor, precursor al melatoninei, implicat în sinteza proteinelor ÅŸi în reglarea nivelului glucozei; este un antioxidant eficace, evită formarea radicalilor liberi, este un bun imunomodulator, stimulînd răspunsul imun al leucocitelor în apărarea antibacteriană. Serotonina controlează starea de veghe-somn, răspunsul la lumină-întuneric ÅŸi procesul de micÅ£iune nocturnă”.
Cătina albă creşte rezistenţa organismului la radiaţii
ÃŽn Rusia, unde creÅŸte pe suprafeÅ£e întinse, cătina albă este numită “ananas siberian”, datorită sucului plăcut dar ÅŸi proprietăţilor revigorante. Produse din cătină albă au fost utilizate în alimentaÅ£ia cosmonauÅ£ilor, datorită efectului energizant ÅŸi echilibrant dar ÅŸi de mărire a rezistenÅ£ei organismului la acÅ£iunea radiaÅ£iilor cosmice. “Fructele de cătină conÅ£in vitamine liposolubile (A, E, F, D) instabile în mediu acid, cît ÅŸi vitamine hidrosolubile (C, K, P ÅŸi întreg complexul B) instabile în mediu alcalin. ConvieÅ£uirea în fruct a acestor două tipuri de vitamine, la un pH de 2-3, apare ca un paradox. Studiind fenomenul, cercetătorii au descoperit existenÅ£a unor membrane unidirecÅ£ionale care, atît timp cît nu sînt distruse, pot păstra vitaminele. AÅŸa se poate înÅ£elege de ce sucurile, gemurile ÅŸi alte preparate din fructe de cătină albă nu sînt atît de bogate în vitamine precum fructul în sine”, ne-a spus dl Åžtefan Manea, de la Hofigal.
Protejînd pielea şi mucoasele de acţiunea nocivă a unor radiaţii, siropul de cătină albă ameliorează efectele nocive ale chimioterapiei în cazul bolnavilor de cancer.
• • •
Iată două reţete mănăstireşti de preparare a siropului şi vinului din fructe de cătină albă. O băutură plăcută şi răcoritoare se obţine din 750 g fructe de cătină, care se fierb în 6 l de apă şi 1 kg de zahăr. După răcire, se toarnă în sticle şi se păstrează la loc răcoros. Pentru obţinerea vinului din fructe de cătină, se pun într‑un vas de sticlă 1 kg fructe zdrobite, peste care se toarnă 5 l de apă fiartă şi răcită şi 1,5 kg zahăr. Pentru grăbirea fermentării, se recomandă să se adauge şi puţină drojdie de vin. Se lasă 15‑20 de zile, apoi se decantează în sticle, timp în care uleiul portocaliu apare suprafaţa vinului. Pentru prepararea vinului se pot utiliza şi fructele uscate, în proporţie de 5 ori mai mică.
Sursa: www.evenimentul.ro