Rodiile, seminţele de dovleac, ceaiul verde şi sfecla roşie îşi dispută primul loc în topul super-alimentelor. Însă titlul de lider ar putea fi câştigat de umila roşie.
Într-o carte recentă, „The Red Bodyguard†(Gardianul roşu), farmacistul Ron Levin a compilat pentru prima dată studiile realizate pe parcursul ultimelor decenii, confirmând calităţile de super-aliment ale banalului fruct.
Antioxidant.
Roşiile conţin niveluri crescute de betacaroten, un antioxidant care sprijină sistemul imunitar şi ajută la menţinerea sănătăţii pielii şi a ţesuturilor. Ele mai conţin flavonoide şi vitamina E, esenţiale pentru sănătatea inimii, şi sunt o bună sursă de potasiu. O roşie de mărime medie conţine 50% din doza zilnică recomandată de vitamina C. Roşiile nu conţin acizi graşi saturaţi, sunt sărace în sare, amidon şi zaharuri, sunt bogate în fibre şi au un indice glicemic scăzut.
Sursă de licopen.
Roşiile sunt cea mai bogată sursă de licopen, un antioxidant care dă fructelor culoarea roşu închis. O singură moleculă de licopen poate neutraliza 13 radicali liberi care, dacă ar fi lăsaţi să se dezvolte, ar afecta celulele şi declanşa procesul de dezvoltare a cancerului. Puterea licopenului este dublă faţă de cea a betacarotenului, un alt antioxidant puternic.
Cantitatea de licopen din roşii variază în funcţie de soi, cele mai bune în acest sens fiind cele foarte închise la culoare, ce pot conţine 50 de miligrame la kilogram. În medie, în Marea Britanie, oamenii consumă cam 1,1 miligrame pe zi, doza recomandată fiind de la 5 la 8 miligrame.
Asocierea cu ulei de măsline.
Gătirea roşiilor constituie o metodă bună de a creşte doza zilnică de licopen, pentru că astfel se obţine o doză concentrată din acest antioxidant. Analize ale dietei mediteraneene, datorită căreia europenii sudici se bucură de o sănătate mai bună, sugerează că gătirea roşiilor cu ulei de măsline le măreşte acestora puterea.
Licopenul şi betacarotenul sunt descompuse prin încălzire şi sunt solubile doar în ulei nu şi în apă. Gătirea roşiilor cu ulei de măsline pregăteşte antioxidanţii pentru a fi absorbiţi mai bine de organism. Un studiu italian a demonstrat că absorbţia licopenului este de trei ori mai mare la persoanele care consumă sos de roşii sau bulion decât la cele care mănâncă roşii crude.
Previne instalarea bolilor.
Licopenul poate preveni instalarea bolilor. Trei mari studii independente au concluzionat că acesta blochează producÅ£ia de hormon de creÅŸtere asemănător insulinei IFG – 1, fabricat în ficat, care contribuie la dezvoltarea ÅŸi răspândirea cancerului mamar ÅŸi al prostatei. Alt studiu sugerează că licopenul îmbunătăţeÅŸte comunicarea între celule, reuÅŸind chiar să inverseze procesul prin care o tumoare devine malignă. Un studiu de laborator a demonstrat că antioxidantul are efecte similare statinelor, medicamente utilizate pentru reducerea nivelului de colesterol.
Maladii cardiace.
Când radicalii liberi atacă grăsimile solubile din sânge, acestea se solidifică şi formează plăci, care se adună pe artere şi blochează fluxul sangvin. În aceste condiţii, muşchiul cardiac nu mai primeşte destul oxigen. Astfel se poate produce infarctul sau accidentul cerebral sau apar cheagurile şi tromboza.
În 2001, o echipă de cercetători de la Institutul de cercetări nutriţionale Rowett, Aberdeen, a testat sucurile a 17 fructe diferite pentru a vedea care dintre ele au efecte de prevenire a formării cheagurilor. Sucul de roşii s-a dovedit a fi foarte puternic. În plus, agenţii din substanţa gelatinoasă ce înconjoară seminţele par a împiedica trombocitele să se adune împreună pentru a forma cheaguri.
Cancer la prostată.
Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Harvard, în 1986, a analizat impactul a 46 de fructe ÅŸi legume asupra dezvoltării cancerului la prostată, pe parcursul a nouă ani. Potrivit acestui studiu, numai patru alimente reuÅŸesc să reducă semnificativ riscul de cancer – sosul de roÅŸii, roÅŸiile proaspete, sucul de roÅŸii ÅŸi piureul de roÅŸii. BărbaÅ£ii care au consumat săptămânal minim 10 porÅ£ii de roÅŸii au prezentat cu 30% mai puÅ£ine probabilităţi de a se îmbolnăvi, faţă de cei care consumau mai puÅ£in sau deloc.
Teste recente au sugerat că roşiile pot reduce, încetini sau preveni transformarea cancerului la prostată în stare latentă într-o formă mai agresivă, letală.
Fertilitate masculină.
Excesul de radicali liberi din spermă a fost asociat cu infertilitatea. Bărbaţii infertili care au primit zilnic câte o capsulă cu licopen au raportat o normalizare a spermei şi unii chiar au devenit părinţi, rata de sarcini reuşite fiind de 36%.
Vedere.
Degenerarea maculară provocată de îmbătrânire (AMD) afectează partea centrală a retinei numită maculă, care controlează vederea fină. Cercetătorii au descoperit că boala era mai puţin frecventă şi mai puţin severă la persoanele care aveau o dietă biogată în antioxidanţi. Roşiile mai conţin luteină, care protejează retina de distrugerile radicalilor liberi.
Cantitatea potrivită.
De trei sau patru ori pe săptămână se poate consuma una dintre variantele de mai jos, îmbunătăţită cu o jumătate până la o lingură de ulei de măsline: o ceaşcă de supă de roşii, o cană de suc de roşii, două roşii medii gătite, două linguri de ketchup, o jumătate de ceaşcă de sos de spaghetti, două linguri de bulion.
Sursa: www.monitorulsv.ro