Majoritatea produselor alimentare contin aditivi (cunoscuti sub denumirea
generica de “E”-uri), care conserva, dau culoare, forma, spumeaza si mai ales dau aroma in mod artificial, facand astfel produsul atragator si vandabil timp
indelungat. Cercetatorii spun ca aditivii alimentari sunt substante chimice de sinteza si, deoarece ele nu se gasesc in mod natural, nu ar trebui sa faca parte din alimentatia noastra. Impactul E-urilor asupra organismului este devastator, deoarece ele nu sunt recunoscute si acceptate de catre acesta. O substanta straina, afirma medicii, nu poate fi administrata timp indelungat fara a produce efecte secundare. Consumul indelungat de produse alimentare aditivate sintetic produce in organismul uman un bombardament asupra organelor interne, provoaca distrugerea sistemului imunitar (acesta ajunge sa produca anticorpi peste masura, folosindu-i impotriva propriului organism), precum si o serie de
tumori maligne si benigne.
Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari
Alimentare, membru al Academiei de Åžtiinte Agricole si Forestiere, considera ca incidenta alarmanta a unor forme de cancer este strans legata de avalansa
produselor alimentare bogate in E-uri nocive, consumate frecvent de romani. De asemenea, E-urile periculoase sunt “vinovate” de raspandirea bolilor
cardiovasculare, ale tubului digestiv si a alergiilor.
Conform raportului Comisiei Nationale de Oncologie – 2000, in Romania
cancerul este intr-o crestere alarmanta si se estimeaza ca aceasta afectiune
va deveni in scurt timp “boala mileniului III”, impotriva careia nu exista
inca premisele ca se va descoperi un antidot. Cancerul este, fara indoiala,
o consecinta. Chiar daca nu au fost descoperite in totalitate cauzele acestei
boli ucigatoare, cercetatorii au reusit sa contureze trei dintre acestea:
poluarea, tutunul si alimentatia. Cea din urma, potrivit unor studii recente,
pare a fi una dintre cele mai importante cauze ale aparitiei cazurilor de
cancer.
Conform normelor oficiale, prin aditivi alimentari se intelege orice substanta
care, in mod normal, nu este consumata ca aliment in sine si care nu este
ingredient alimentar caracteristic avand sau nu o valoare nutritiva si prin a
carui adaugare intentionata la produsele alimentare in scopuri tehnologice, in
decursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament si
ambalare a unor asemenea produse alimentare devine o componenta a lor.
In listele internationale (ca si in cea nationala), aditivii sunt clasificati in 25 de categorii si numerotati specific:
coloranti – pentru a schimba sau a da culoare; E100-E182
conservanti- substante care prelungesc perioada de pastrare a alimentelor prin protejarea
lor impotriva alterarii produse de microorganisme; E200-E297
antioxidanti – substante care prelungesc perioada de pastrare a alimentelor prin
protejare impotriva oxidarii (de exemplu: rancezirea, schimbarea culorii); E300-E390
emulgatori – asigura un amestec omogen intre apa si grasimile alimentare; E400-E496
saruri de topire E400-E496
agenti de ingrosare- substante care au capacitatea de a mari vascozitatea produselor
alimentare; E400-E496
agenti de gelifiere- substante care permit si care ajuta la formarea gelurilor; E400-E496
stabilizatori- substante care fac posibila mentinerea proprietatilor fizico-chimice ale
alimentelor, mentinand omogenizarea dispersiilor, culoarea etc.; E400-E496
agenti de gust (aromatizanti) – se impart in trei categorii: a) substante aromate
naturale – se obtin prin procese fizice enzimatice sau microbiologice din materii
prime de origine vegetala sau animala; b) substante identic naturale – sunt identice
din punct de vedere al compozitiei cu aromele naturale, componentele fiind
obtinute prin sinteza; c) substante artificiale – se obtin prin sinteza, avand structura
si compozitia diferite de cele naturale; E600-E640
acidifianti – substante care cresc aciditatea alimentelor, imprimandu-le un gust
acru; E300-E390 agenti antiaglomeranti – E500-E580
amidon modificat – E1400-E1450
edulcoranti (indulcitori) – substante (altele decat zaharul) care se utilizeaza
pentru a da gust dulce alimentelor; E900-E999
substante de afanare – substante care contribuie la cresterea volumului
alimentelor fara a modifica valoarea energetica; E400-E496
antispumanti- se folosesc pentru reducerea si prevenirea spumei; E500-E580
agenti de suprafata si albire-E900-E999 / E1500-1520
agenti deintarire-afermisanti – E500-E580
umectanti – E1200-E1202 / E1400-E1450 / E1500-E1520
enzime E1100-E1105
Sursele aditivilor
Aditivii alimentari sunt substante mai rar extrase din materii prime naturale, de cele mai multe
ori fiind de sinteza si in acelasi timp relativ neconventionale.
Intre aditivi, aromatizantii alimentari cuprind substante naturale sau sintetice foarte variate.
Aromatizantii sintetici sunt admisi numai pentru aromatizarea produselor zaharoase, de
patiserie, inghetata, ciocolata, margarina, bauturi alcoolice distilate si altor produse conform
normelor de igiena.
In ceea ce priveste colorantii alimentari, acestia pot avea atat surse naturale cat si artificiale.
De exemplu, in familia colorantilor galbeni intalnim:
– E100, Curcumina, are o sursa naturala si anume sofranul de India
– E104, Quinolina, are o sursa artificiala si anume gudronul sintetic de huila
– E102, Tartrazina, produs chimic ce are ca sursa colorant Azo
– E107 sau Galben 2G, produs sintetic avand ca sursa atat gudronul sintetic de huila cat si
colorantul Azo
– E110, Galben Floarea Soarelui, produs sintetic avand ca sursa atat gudronul sintetic de huila
cat si colorantul Azo.
In familia colorantilor rosii, intalnim:
– E120, acidul carminic, obtinut din surse naturale si anume din crusta insectelor gestante
– E122, E123, E124, E127, E128 au surse sintetice fiind obtinuti din gudronul sintetic de huila
si colorantul Azo
In familia colorantilor albastrii:
-E131, E132, E133 au ca sursa naturala gudronul de huila
Sunt folositi ca si coloranti alimentari naturali: carotenul, xantofila si clorofila.
Colorantii artificiali au o mare putere de colorare, sunt relativ mai ieftini decat cei naturali, usor
de pastrat si de intrebuintat.