Papa Benedict al XVI-lea a subliniat lipsurile teoriei evoluţioniste a lui Darwin care, potrivit acestuia, lasă deschise întrebări fundamentale asupra creării omului, dar a şi salutat rolul ştiinţei în progresul raţiunii, într-o carte publicată joi, în Germania, transmite AFP.
“Teoria evoluÅ£iei nu poate fi demonstrată empiric pentru că este imposibil să pui în laborator 10.000 de generaÅ£ii”, subliniază papa german în lucrarea intitulată “CreaÅ£ie ÅŸi evoluÅ£ie” care retranscrie o conferinţă despre acest subiect la care a participat acesta, în septembrie 2006, la reÅŸedinÅ£a sa de vară de la Castel Gandolfo, Italia.
“Verosimilitatea acesteia (a teoriei lui Darwin, n.r.) nu este egală cu zero dar nici cu unu”, pentru că lasă “deschise întrebări fundamentale”, a spus suveranul pontif.
“Mi se pare important să subliniez că teoria lui Darwin implică întrebări care aparÅ£in filozofiei ÅŸi care duc dincolo de domeniul ÅŸtiinÅ£ei”, subliniază Benedict al XVI-lea.
Charles Darwin, biolog britanic (1809-1882), a dezvoltat prima teorie a unui mecanism biologic al evoluţiei, selecţia naturală, care explică diversificarea vieţii prin intermediul unui proces lent de modificare prin adaptare.
ÃŽn acelaÅŸi timp, papa a salutat progresul ÅŸtiinÅ£ei. “ÅžtiinÅ£ele naturale au deschis mari dimensiuni raÅ£iunii ÅŸi au transmis noi cunoÅŸtinÅ£e”. ÅžtiinÅ£a a pus întrebări “care trebuie adresate raÅ£iunii ÅŸi care nu trebuie lăsate în grija religiei”, a continuat acesta.
Dezbaterea pe acest subiect a fost relansată când arhiepiscopul de Viena, Christoph von Schönborn, a publicat pe 7 iulie 2005, în New York Times, un articol în care afirma că discursurile papei Ioan Paul al II-lea nu puteau fi interpretate ca o recunoaÅŸtere a teoriei evoluÅ£ionismului. Predecesorul papei Benedict al XVI-lea a afirmat în octombrie 1996: “Teoria evoluÅ£ionistă este mai mult decât o ipoteză”.
“Nu este vorba să se facă o alegere între creaÅ£ionism, care exclude categoric ÅŸtiinÅ£a, ÅŸi o teorie a evoluÅ£iei, care disimulează propriile sale breÅŸe ÅŸi nu vrea să vadă întrebările care apar dincolo de posibilităţile metodologice ale ÅŸtiinÅ£elor naturale”, a concluzionat papa Benedict după două zile de discuÅ£ii cu filozofi, teologi ÅŸi biologi.
Între timp, primarul oraşului natal al papei Benedict al XVI-lea, Marktl-am-Inn, din Bavaria, a anunţat că locuinţa acestuia va fi deschisă publicului de pe 15 aprilie, cu ocazia aniversării suveranului pontif. Înainte de deschiderea casei, episcopul de Passau, Wilhelm Schraml, va oficia o slujbă în onoarea papei, care împlineşte 80 de ani pe 16 aprilie.
În casa natală a suveranului pontif va fi organizată o expoziţie care va cuprinde, printre altele, certificatul de botez şi certificatul de naştere ale papei, o cruce pe care a purtat-o pe când era episcopul Joseph Ratzinger şi fotografii personale.
Papa şi-a vizitat ultima dată casa natală, cumpărată anul trecut de o fundaţie religioasă pentru suma de 3,5 milioane de euro, în septembrie 2006.
(Ana Obretin, ana.obretin@mediafax.ro)