Incepand cu varsta de aproximativ 50 de ani, viata noastra urmeaza, implacabil, un drum descendent, caracterizat printr-o seama de procese degenerescente. Se accentueaza dereglarile metabolice sau apar altele noi. Acest fenomen se datoreaza, an special, uzurii organelor direct implicate an schimbul de substante cu mediul: intestine, ficat, pancreas, plamani. Ca atare, aprovizionarea organismului cu cele necesare vietii se diminueaza, regenerarea celulara scade si tesuturile asi pierd elasticitatea. Primele care au de suferit sant vasele de sange, cele mai sensibile elemente ale structurii noastre somatice. In felul acesta se accentueaza fenomenul de arteroscleroza si predispozitia la bolile cardio- si cerebrovasculare. Acelasi fenomen perturbator favorizeaza si procesul degenerarii celulare si, implicit, al cresterii frecventei bolii canceroase.
La batranete, slabeste si sistemul imunitar, andeosebi datorita reducerii timusului, principalul furnizor de celule de aparare.Intre organele care-si pierd din capacitatea functionala sunt si glandele sexuale, care produc tot mai putini hormoni specifici. La femeile peste 50 de ani, balanta estrogeni-androgeni anclina an favoarea ultimilor, cauza principala a fibromului uterin, iar la barbati, raportul se modifica spre estrogeni, motivul de baza al aparitiei adenomului de prostata.Aproape 50 la suta dintre batrani sufera de aceste maladii.
Un alt component al sistemului endocrin, glanda pineala (epifiza), la omul varstei a treia nu mai produce suficienta melatonina – hormon al somnului. Ca urmare, scade capacitatea de odihna si, an consecinta, se amplifica procesele de uzura biologica, fiziologica si psihologica.
Nici tiroida, paratiroidele si hipofiza nu mai functioneaza normal. Iata de ce, la batranete scadem in analtime, oasele ne sant mai fragile, se reduce posibilitatea de sinteza a proteinelor si alte asemenea fenomene. De aici, aparitia mai frecventa a fracturilor si proliferarea unor stari de disconfort: cefalee, dificultati an executarea miscarilor, dureri an articulatii si rezistenta scazuta la efort.
Nimic si nimic nu poate opri aceste procese degenerescente. Sunt scrise in legile firii. Ele pot fi, ansa, antarziate, an sensul ca putem lua masuri sa atingem varsta de 120 de ani, cat este planificata genetic sa traiasca fiinta umana, sau chiar s-o depasim. Faptul ca ne dam jos mai repede din trenul vietii este vina noastra. “Omul nu moare, ci se omoara”, spunea Seneca.
Rolul principal an antarzierea imbatranirii al au mentinerea echilibrului metabolic si fortificarea sistemului imunitar. Se impune sa tratam bolile anainte de a se croniciza. Desi sfatul de a fi echilibrati an toate s-a demonetizat prin uzura, al repetam pentru adevarul pe care al contine. Este bine sa fim rezervati fata de tentatii si placeri excesive, sa fim chibzuiti la mancare si bautura, la eforturi fizice si intelectuale, an comportamentul de fiecare zi. Sa fim, deci, cumpatati si calmi.
Medicina naturista dispune de mijloace complexe pentru combaterea batranetii si antarzierea fenomenelor atrofice aferente. Iata o formula:Â ceai, 1-2 l/zi, decoct 5-10 minute, 1 cana anainte de masa si restul antre mese, cand ne este sete, an cure de 1-2 luni pe trimestru, din saschiu mic (Vincae minoris), radacina de lemn dulce (Glycyrhiza glabra) pentru femei sau ghimpe (Xanthii spinosi) pentru barbati, frunze si fructe de afin, flori de sulfina, scoarta de salcie, macese, fructe de catina alba, frunze, flori si fructe de paducel si cimbrisor, in parti egale.
Efecte deosebite are uleiul de peste sau uleiul de soia (rapita, masline) presat la rece, 1-2 linguri/zi luate dimineata, pe stomacul gol, cu 30 minute inaintea micului dejun, cu 10-15 picaturi de zeama de lamaie. Foarte buna este si emulsia de argila, 1 pahar de 2-3 ori/zi anainte de mesele principale. Ambele cure, independente una de alta, dureaza 1-2 saptamani pe luna, cu pauza de o luna pe trimestru sau 2-4 luni pe an.
Dintre produsele apicole, recomand laptisorul de matca pentru femei si apilarnilul pentru barbati, precum si un consum constant, dupa regulile generale, de polen si miere.
In regimul alimentar vom suplimenta, mai ales, nutrientii care contin vitaminele B13 (acid orotic), B6 (piridoxina), E, C si Coenzima Q10, mineralele seleniu, zinc si magneziu, acizi nucleici (grau germinat, tarate, fulgi de ovaz, sparanghel, ceapa, spanac, ciuperci, peste, ficat), precum si enzime.
Acest tratament nu exclude combaterea bolilor de care suferim.
Terapeut Fanica Voinea Ene