LifeStyle

Nebunia Valentine's Day umflă conturile agenţilor economici

Este oficial. La sfârÅŸitul săptămânii trecute s-a declanÅŸat iarăşi nebunia cadourilor de Sfântul Valentin. Acest lucru este demonstrat de numeroasele târguri ÅŸi expoziÅ£ii organizate special pentru acest moment. Ce este de găsit la expoziÅ£iile astea? Simboluri tipice acestei sărbători menite să-i facă pe cei iubiÅ£i să suspine ÅŸi să se lase cuprinÅŸi de romantism: tablouri, cărÅ£i, CD-uri, bijuterii pentru toate buzunarele. Am fost ÅŸi eu din curiozitate la un astfel de târg sâmbătă. ÃŽnainte de asta, am fost ÅŸi la câteva supermarketuri să văd ce se caută. Lumea s-a năpustit peste tot să caute ceva-ceva pentru jumătatea sa. SpecialiÅŸtii unuia dintre aceste târguri mi-au sugerat ce să aleg ÅŸi vă sugerez ÅŸi dumneavoastră: aÅŸa că, dacă sunteÅ£i pasionaÅ£i de artă, puteÅ£i să oferiÅ£i de exemplu un portret realizat de diverÅŸi artiÅŸti plastici. PreÅ£ul porneÅŸte de la 25 de lei, variind în funcÅ£ie de dimensiuni. Spiritele mai moderne pot opta pentru fotogravuri tridimensionale prin tehnică laser. Åži cei pasionaÅ£i de modă ar avea ce să aleagă. PreÅ£urile variază între 15 ÅŸi 50 de lei. Åži genÅ£ile ÅŸi încălţămintea pot fi găsite la cele mai diferite tarife, între 15 ÅŸi 200 de lei, respectiv între 50 ÅŸi 250 de lei. Sau, dacă jumătatea are pretenÅ£ii mai mari, aÅ£i putea să alegeÅ£i bijuterii ori parfumuri alese.Nu vreau să fac o anti-campanie acestei sărbători a dragostei, însă din capul locului vreau să spun că sunt nedumerită. De ce trebuie să aÅŸteptăm o anumită zi din an pentru a ne arăta dragostea? De ce trebuie să umflăm peste noapte buzunarele ÅŸi conturile agenÅ£ilor economici înfometaÅ£i? Åži de ce trebuie să facem lucrul ăsta într-o zi pe care a trebuit să o importăm de la americani ÅŸi nu ne folosim de tradiÅ£iile noastre? ÃŽn fond, avem ÅŸi noi Dragobetele. Fiu al Babei Dochia, Dragobetele era sărbătorit pe 24 februarie. Sărbătoarea de Dragobete este echivalentul românesc al sărbătorii Valentine’s Day. Probabil că 24 februarie însemna pentru omul arhaic începutul primăverii, ziua când natura se trezeÅŸte, ursul iese din bârlog, păsările îşi caută cuiburi, iar omul trebuia să participe ÅŸi el la bucuria naturii. Entitate mitologică asemănătoare lui Eros sau Cupidon, Dragobetele se diferenÅ£iază de blajinitatea Sfântului Valentin din tradiÅ£ia catolică, fiind un bărbat chipeÅŸ, un neastâmpărat ÅŸi un năvalnic.

Ce spune istoria?

Preluat de la vechii daci, unde Dragobetele era un peÅ£itor ÅŸi un naÅŸ al animalelor, românii au transfigurat Dragobetele în protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care Å£ine tot anul, aÅŸa cum ÅŸi păsările “se logodesc” în această zi. ÃŽn această zi, satele româneÅŸti răsunau de veselia tinerilor ÅŸi de zicala “Dragobetele sărută fetele”. Sunt multe credinÅ£ele populare cu referire la Dragobete. Astfel, se spunea că cine participa la această sărbătoare avea să fie ferit de bolile anului, ÅŸi mai ales de febră, ÅŸi că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelÅŸugat. ÃŽmbrăcaÅ£i de sărbătoare, fetele ÅŸi flăcăii se întâlneau în faÅ£a bisericii ÅŸi plecau să caute, prin păduri ÅŸi lunci, flori de primăvară. ÃŽn sudul României, adică în MehedinÅ£i, fetele se întorceau în sat alergând, obicei numit “zburătorit”, urmărite de câte un băiat căruia îi căzuse dragă. Dacă băiatul era iute de picior ÅŸi o ajungea, iar fata îl plăcea, îl săruta în văzul tuturor. Sărutul acesta semnifica logodna celor doi pentru un an, sau chiar pentru mai mult, Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate de a afla ce nunÅ£i se mai pregătesc pentru toamnă. Nici oamenii mai în vârstă nu stăteau degeaba, ziua Dragobetelui fiind ziua în care trebuiau să aibă grijă de toate orătăniile din ogradă, dar ÅŸi de păsările cerului. ÃŽn această zi nu se sacrificau animale, pentru că astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor. Femeile obiÅŸnuiau să atingă un bărbat din alt sat, pentru a fi drăgăstoase tot anul. Fetele mari strângeau de cu seara ultimele rămăşiÅ£e de zăpadă, numită zăpada zânelor, iar apa topită din omăt era folosită pe parcursul anului pentru înfrumuseÅ£are ÅŸi pentru diferite descântece de dragoste. O altă tradiÅ£ie spune că Dragobetele a fost transformat într-o buruiană, numită Năvalnic, de Maica Precistă, după ce nesăbuitul a îndrăznit să îi încurce ÅŸi ei cărările.

Sursa: Curentul 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *