Persoanele care consumă săptămînal cel puţin şapte halbe de bere suferă de o micşorare a dimensiunii creierului asociată de obicei cu îmbătrînirea, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii americani, prezentat la o conferinţă a Academiei americane de neurologie.
Cercetătorii de la Colegiul Wellesley din Massachusetts avertizează că micşorarea dimensiunii creierului este direct proporţională cu cantitatea de alcool consumată.
Studiul, care a comparat preferinţele în materie de alcool şi tomografiile creierelor a 1.839 de persoane de vîrstă medie, a mai scos la iveală faptul că femeile sînt mai vulnerabile în ceea ce priveşte efectele alcoolului.
O parte dintre voluntari erau abstinenţi, cealaltă parte au fost clasificaţi în mai multe grupuri, în funcţie de numărul de porţii de alcool consumate săptămînal. Cercetătorii nu au luat în calcul cantitatea de băutură consumată, ci numărul de pahare de băutură.
În urma studierii tomografiilor, specialiştii au remarcat faptul că abstinenţii aveau creierele cele mai mari, în timp ce băutorii înveteraţi, care consumau peste 14 porţii de băutură pe săptămînă, aveau creierele cele mai mici. Diferenţa dintre cele două categorii a fost, în medie, de 1,6 la sută.
În timpul unui proces normal de îmbătrînire, moartea celulelor cerebrale duce la micşorarea creierului cu, în medie, 0,19 la sută pe an.
Studiul nu a analizat gravitatea distrugerilor provocate de alcool în timp şi nici dacă efectele asupra creierului sînt permanente.
Studii anterioare au demonstrat că distrugerea celulelor creierului în urma consumului de alcool duce la pierderi de memorie, confuzie şi probleme de coordonare. Micşorarea creierului poate provoca apariţia crizelor de epilepsie, în timp ce alcoolismul poate duce la demenţă.
Totuşi, în cantităţi moderate, alcoolul poate fi benefic pentru sănătate. Vinul roşu, mai ales, poate contribui la prevenirea maladiilor cardiace şi prelungi viaţa.