În zilele călduroase, unele persoane pot să sufere tulburări legate de căldură, cum ar fi ameţeli, crampe musculare, senzaţie de epuizare sau insolaţie. Uneori, organismul se poate adapta la temperatura şi umiditatea ridicată dar alteori vremea caniculară poate fi dăunătoare şi datorită unor factori cum ar fi: oboseala, deshidratarea, obezitatea, alimentaţia necorespunzătoare sau alcoolul.Persoanele care nu sînt adaptate la vremea caniculară sînt cele mai expuse riscului.
Ameţeala sau leşinul de căldură
Dacă staÅ£ionaÅ£i o perioadă îndelungată de timp într-un loc unde este foarte cald ÅŸi, mai ales, dacă staÅ£i în picioare, poate să apară senzaÅ£ia de ameÅ£eală ÅŸi chiar de leÅŸin. După cum ne-a spus dna lector universitar Angela Beju, terapeut naturist, aceasta se datorează, în primul rînd, faptului că sîngele stagnează mai mult în partea inferioară a corpului, lipsind creierul de o bună irigare: “ÃŽn acest caz, vă puteÅ£i reveni dacă staÅ£i întins într-un loc răcoros, dacă beÅ£i lichide ÅŸi dacă masaÅ£i pulpele primelor falange de la degetele mari. ÃŽn caz de leÅŸin, pînă la venirea medicului, se poate folosi uleiul esenÅ£ial de mentă sau uleiul de rozmarin, care au efecte de stimulare ÅŸi înviorare, restabilind astfel funcÅ£iile creierului ÅŸi ale inimii. Se pune flaconul sub nasul persoanei pentru a-l mirosi, sau se pun cîteva picături de ulei pe o cîrpă curată sau pe o batistă ÅŸi se Å£ine sub nas ca să acÅ£ioneze la inspiraÅ£ie. ÃŽn lipsa acestor uleiuri, se mai poate activa un punct aflat la două treimi în sus pe linia de mijloc între buza superioară ÅŸi nas. Se apasă acest punct cu vîrful degetului mare, exercitînd o presiune direcÅ£ionată uÅŸor în sus. După ce persoana s-a trezit, poate bea ceai de ghimbir pentru a-i stimula circulaÅ£ia. AtenÅ£ie: nu se administrează nimic pe cale orală unei persoane inconÅŸtiente”.
Crampele musculare
Uneori, după un efort fizic făcut pe căldură, datorită deshidratării, pot să apară crampe musculare, care, spune dna Beju, au loc cel mai des în abdomen, la braÅ£e sau la picioare: “La eforturile mari, pe canicula, muÅŸchii generează multă căldură, corpul transpiră abundent ÅŸi rezervele de săruri din organism se epuizează. Nivelul scăzut de sînge produce crampele din muÅŸchi. ÃŽn acest caz, repausul într-un loc răcoros (eventual cu picioarele puÅ£in mai sus decît corpul) ÅŸi aportul de lichide pot remedia rapid această situaÅ£ie”.
Crampele cauzate de căldura pot fi prevenite bînd un pahar plin cu apă, cu 30 de minute înainte de orice efort intensiv, continuînd cu cantităţi mici băute la fiecare 15-20 de minute.
Senzaţia de epuizare
Această senzaÅ£ie poate să apară din cauza pierderii unei mari cantităţi de lichide, în special prin transpiraÅ£ie. Primele simptome pot fi o sete intensă, o stare de slăbiciune ÅŸi, eventual, o lipsă de coordonare musculară. Mai pot să apară crampe, greaţă, dureri de cap, oboseală, pierderea poftei de mîncare ÅŸi chiar diaree. Dna Beju spune că dacă această epuizare nu este tratată, ea se poate agrava, pielea devenind roÅŸie ÅŸi lipicioasă, cu ritmul de bătăi ale inimii crescut ÅŸi cu pupilele dilatate, ducînd la insolaÅ£ie: “Persoana cu senzaÅ£ie de epuizare trebuie să se odihnească la umbră, aÅŸezată cu picioarele mai sus decît corpul ÅŸi avînd comprese reci la cap. De asemenea, poate bea apă rece uÅŸor sărată. Dacă tratamentul primelor simptome nu dă rezultat într-o jumătate de oră, se merge la medic. Dacă persoana îşi revine, ea trebuie să evite expunerea la căldură ÅŸi să înceteze orice altă activitate, pentru a înlătura o recidivare a stării de rău. Sa nu se uite că persoanele care au suferit de epuizare pe caniculă au tendinÅ£a de a rămîne sensibile ÅŸi în alte situaÅ£ii de acelaÅŸi gen”.
Cum scăpăm de insolaţie?
Primele simptome ale insolaÅ£iei sînt asemănătoare cu cele ale epuizării: slăbiciune, ameÅ£eală, greaţă, gură uscată, sete puternică. Apoi pielea devine roÅŸie, uscată ÅŸi fierbinte (uneori vineÅ£ie, datorită lipsei de oxigen). DeÅŸi temperatura internă este crescută (40-41EC), persoanei îi poate fi frig. Pot apare dureri de cap, somnolenţă, stări de vomă, halucinaÅ£ii sau delir, putînd merge pînă la pierderea cunoÅŸtinÅ£ei. După cum ne-a spus dna Beju, tratamentul insolaÅ£iei constă în adăpostul imediat de razele soarelui, împachetări cu cearceafuri umede, pungă cu gheaţă la cap. “Se poate stropi întregul corp cu apă rece, efectuînd apoi o ventilaÅ£ie pentru răcire cu un prosop sau un cearceaf. Extremităţile se masează uÅŸor pentru a stimula circulaÅ£ia. ÃŽntre timp, dacă persoana este vioaie ÅŸi îi este sete, poate consuma o infuzie de mentă, de ceai negru sau pur ÅŸi simplu apă foarte puÅ£in sărată (1/2 linguriÅ£a de sare la 1 l de apă) la care se adaugă o linguriţă de miere. Alcoolul este interzis. ÃŽn cazurile grave, persoanei i se va pune sub nas, pentru a inspira, o sticluÅ£a cu oÅ£et sau eter. Dacă bolnavul îşi revine ÅŸi temperatura corpului ajunge sub 39EC, atunci el poate fi transportat la medic. Dacă bolnavul ÅŸi-a pierdut cunoÅŸtinÅ£a, se poate face respiraÅ£ie artificială pînă la venirea medicului, sau se poate activa, prin presopunctură, punctul de deasupra buzei superioare (situat pe linia mediană între nas ÅŸi buză)”.
Pentru restabilirea după tulburări datorate căldurii excesive, trebuie, în primul rînd, să se consume mari cantităţi de lichide. Pentru aportul de săruri minerale, se beau supe de legume şi sucuri de fructe în loc de apă. Se consumă alimente care să ajute la refacerea nivelului de potasiu şi de magneziu, minerale deficitare în cazul acestor tulburări. Se pot consuma banane, linte, cartofi, mazăre, fasole boabe şi soia.