Durerile în piept resimţite de persoanele de vârsta a doua constituie un factor major de risc de deces prematur ulterior, provocat de o maladie cardiacă, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii norvegieni, publicat în jurnalul Heart şi preluat de Reuters.
Durerile în piept (“anghina pectorală”) au fost determinate pe baza răspunsurilor la chestionarul utilizat de OrganizaÅ£ia Mondială a Sănătăţii – Rose Angina Questionnaire – ce include trei întrebări simple: SimÅ£i dureri sau disconfort în piept la urcarea scărilor, în timpul plimbărilor pe dealuri sau alergărilor? De obicei te opreÅŸti, încetineÅŸti ritmul sau continui în acelaÅŸi ritm dacă simÅ£i dureri sau disconfort în piept în timpul plimbărilor? Dacă te opreÅŸti sau încetineÅŸti ritmul, durerea dispare după mai puÅ£in sau mai mult de 10 minute?
Criteriile pentru anghină au fost răspunsurile “da”, la prima întrebare, “mă opresc” sau “încetinesc”, la a doua, ÅŸi “mai puÅ£in de 10 minute”, la a treia.
Potrivit profesorului S. Graff-Iversen de la Institutul norvegian de sănătate publică din Oslo, 16.616 bărbaÅ£i ÅŸi 16.265 de femei, cu vârste cuprinse între 40 ÅŸi 49 de ani, sănătoÅŸi, au completat acest chestionar între anii 1974 ÅŸi 1978. ÃŽn perioada 1977 – 1983, 15.318 bărbaÅ£i ÅŸi 15.301 femei au completat din nou chestionarul.
Până în 2000, 1.316 bărbaÅ£i (7,9%) ÅŸi 310 femei (1,9%) au murit din cauza unor maladii cardiace. 16% dintre bărbaÅ£ii decedaÅ£i ÅŸi 4% dintre femeile decedate sufereau de anghină pectorală în perioada 1974 – 1978.
Riscul de deces din cauza unei maladii cardiace a fost mai mare pentru persoanele suferind de anghină decât pentru celelalte, potrivit acestui studiu.
Riscul impus de anghină este similar celui asociat creşterilor modeste de colesterol şi tensiune arterială.
Rezultatele studiului vin în sprijinul unora anterioare, care au scos la iveală faptul că anghina pectorală nu este un simptom benign şi că impune investigaţii medicale pentru cei care suferă de acest lucru.
Sursa: www.monitorulsv.ro