Sarea în bucate este un obicei alimentar străvechi, al cărui început se pierde în negura vremurilor. Românii îşi primesc oaspeţii cu pâine şi sare. Nu mai încape îndoială că mâncarea fără sare n-are gust. Or, aceasta este doar o constatare a unei obişnuinţe alimentare vechi de secole sau chiar de milenii şi nu o necesitate vitală pentru oameni. Sarea de bucătărie sau clorura de sodiu, alături de alte substanţe conservante, de tipul glutamatului sodic, este un “aromatizant” larg utilizat de fiecare consumator de hrană tradiţională. Rezultatele unor cercetări recente arată că alte forme de sodiu, ca hipercarbonatul (praf de copt) sau glutamatul au, chiar la persoanele sensibile la sare, o influenţă mică asupra presiunii sanguine. După cum se vede, nu sodiul, ci clorura de sodiu este răufăcătorul.
După cum ne-a spus dl dr Marian Paraschiv, specialist în nutriţie şi alimentaţie naturală, membru al Asociaţiei Naţionale pentru Terapii Complementare din România (ANATECOR), glutamatul de sodiu, care este folosit frecvent pentru potenţarea gustului, poate avea şi unele efecte nocive, nu nemijlocit asupra inimii, ci asupra sănătăţii în general: “Glutamatul este cauza aşa-zisului «sindrom al restaurantelor chinezeşti», care se manifestă prin eriteme de scurtă durată, bufeuri, transpiraţie, toropeală şi dureri de cap, de care suferă 15-25 la sută dintre cei care mănâncă în restaurante chinezeşti, unde mâncărurile au conţinut mare de glutamat.
Sursa: Evenimentul