Alegeri 2012: ce șanse avem pentru relansare?

Oricât am încerca să privim optimist lucrurile, situația actuală este foarte complicată. România este ca și blocată în acest moment… sau se apropie de blocaj: investițiile publice au fost anulate, inflația a crescut, prețurile au crescut, iar creșterea economică se apropie de zero. Nu vreau să supăr pe nimeni, dar puterea actuală nu dă semne că ar avea un proiect clar pentru ieșirea din această situație.

Programul USL este orientat spre stânga, deși sunt convins că chestia asta se întâmplă mai ales la nivel declarativ. Plus că nu înțeleg cum poate intra PNL într-o coaliție de stânga, să nu mai vorbim despre “cazul Gigi”. Dar oare avem o șansă nouă la alegerile din decembrie? Nu știu ce să zic.

Nu cred că avem foarte multe alternative. USL a demonstrat acum în câteva luni bune că nu a reușit să facă ce a promis. Dreapta s-a reunit în Alianța România Dreaptă (ARD) – dar oare s-a schimbat cu adevărat?

Programul ARD conține câteva obiective care sună foarte bine în proiect. Printre ele modernizarea economică, socială și instituțională a României, ca mijloc pentru creșterea nivelului de trai și a calității vieții. Este perfect adevărat: singura modalitate prin care România își poate atinge obiectivele în următoarea perioadă de patru ani, respectiv la orizontul anului 2020, o reprezintă creșterea competitivității economice. Dar o vor face?

Astfel de obiective ar trebui să se fie obiective comune pentru toată clasa politică, indiferent de partidul sau coaliția de partide care exercită puterea în stat. Din păcate, avem exemple clare că acest lucru a devenit imposibil. Disensiunile și cearta sunt la ordinea zilei.
Ca antreprenor, trebuie să fiu de acord că numai libertatea economică este o expresie a democrației economice. De asemenea cred în șansa de a reporni economia pe un model antreprenorial de dezvoltare: antreprenorul este cel ce sesizează nevoia economică, imaginează răspunsul la această nevoie, identifică finanţarea cea mai bună, iniţiază activitatea economică şi îşi asumă riscul acesteia.

Activitatea guvernului trebuie să fie minimală: intervenţiile explicite ale guvernului trebuie să se îndrepte prioritar spre domeniile unde individul are nevoie de bunuri și servicii publice – la fel, reglementarea trebuie să permită pe scară largă auto-reglarea pieței, precum și auto-reglementarea acesteia și a altor instituții sociale.

Nu mai vorbin de respectul pentru contribuabil: impozitarea nu trebuie să descurajeze inițiativa, investiția și munca. Cota unică rămâne singura soluție valabilă și care și-a demonstrat eficacitatea.

Toate astea sunt principii liberale în fond și de dreapta în natura lor. Cred că putem lăsa populismul și declarațiile de stânga pentru mai târziu, când economia va cunoaște un boom și nivelul de trai va fi ridicat. Prioritatea ar trebui să fie relansarea economiei.