Imbatranirea, proces biologic determinat de radicalii liberi

Radicalii liberi sant atomi supraancarcati, molecule sau compusi care, lipsindu-le un electron, devin instabili. Ei “fura” un electron de la diverse macromolecule (ADN, ARN, proteine) pentru a se stabiliza chimic. Furtul de electroni produce o reactie an lant, procesele celulare normale se transforma antr-un adevarat haos care, an cele din urma, deregleaza functionarea normala a celulei. Scapata de sub control, reactia se perpetueaza…
O celula umana mutilata an acest fel la nivel molecular asi pierde functiile de baza, transformandu-se antr-o sursa de radicali liberi, gata sa atace alte celule, denaturandu-le si acestora functiile. Se genereaza, treptat, un lant necontrolat de reactii biochimice daunatoare pentru organism, cu repercusiuni foarte grave an timp.Imbatranirea este, prin urmare, nu un proces cronologic cauzat de trecerea timpului, ci mai curand un proces biologic determinat de viteza cu care radicalii liberi asi fac simtita prezenta an organism, distrugand celulele, atacand tesuturile si afectand functiile vitale. Celulele corpului nostru sufera zilnic atacuri incontrolabile ale radicalilor liberi. Daca celulele sant incapabile de a se opune printr-o aparare eficace, deteriorarile care rezulta provoaca maladii si ambatranire rapida. Unul dintre efectele cele mai nefaste ale radicalilor liberi este atacul lor asupra membranelor celulare, printr-un proces de peroxidare lipidica. Radicalii liberi agreseaza, de asemenea, diverse proteine, an special cu actiune enzimatica. Cand proteinele tesutului protector sant atacate, spre exemplu, pielea asi pierde elasticitatea si formeaza riduri. Dar atacul se poate extinde spre centrul celulei, la nucleu, afectand chiar informatia genetica din ADN, ceea ce poate duce la mutatii si cancerizare. Radicalii liberi din corpul nostru provin de la reziduurile toxice ajunse an organism din mediul anconjurator. Dar si organismul ansusi produce partea sa de radicali liberi an procesul de functionare. Practic, toate procesele metabolice, mai ales cele implicate an producerea de energie, produc o cantitate de radicali liberi an calitate de reziduuri. Acest lucru se antampla pentru ca mecanismele generatoare de energie ale organismului depind de utilizarea minunatei molecule datatoare de viata – oxigenul.

Organismul practic “arde” anumiti nutrienti pentru generarea energiei la fel ca arderea benzinei intr-un automobil. Procesul de transformare a carburantului an energie prin legarea chimica a oxigenului se numeste “oxidare”. Chiar si organismul nostru nu-si arde (sau oxideaza) complet combustibilul. Unele produse nocive de oxidare partiala a hranei cu scop energetic sant radicalii liberi, echivalentii an organism ai smogului din atmosfera. Radicalii liberi generati an interiorul organismului dauneaza membranei celulare la fel ca si cei declansati de mediul poluat. Din fericire, organismul are un sistem propriu pentru a minimaliza daunele aduse de poluantii toxici, de procesul vital de oxidare, de infectii si substante otravitoare. Aceasta protectie este doar o parte a sistemului imun ce anihileaza atacul virusurilor si a altor agresiuni. O parte speciala a protectiei de radicali liberi si reziduurile oxidarii este asigurata de actiunea sinergica a unor elemente nutritive si enzime specifice, numite antioxidanti. Antioxidantii elimina radicalii liberi! Antioxidantii sant o clasa de elemente nutritive, care au rolul de a ampiedica oxidarea altor compusi. Altfel spus, radicalii liberi produsi de oxidare si care au actiune asupra celulelor organismului sant neutralizati de antioxidanti. Recentele studii medicale au aratat ca antioxidantii pot, de fapt, inactiva radicalii liberi si pot chiar opri aparitia unor boli, avand un rol important an ancetinirea procesului de ambatranire. In organismul uman exista un echilibru permanent antre cele doua familii chimice, antioxidantii eliminand an permanenta radicalii liberi an exces. Un dezechilibru antre antioxidanti si radicalii liberi poate fi legat de lipsa de antioxidanti an alimentatie sau poate fi generat de factorii exteriori, care pot antrena cresterea cantitatii de radicali liberi. Acesti agenti exteriori sant: tigarile, alcoolul, poluarea, expunerile prelungite la soare, medicamentele. In prezent, se estimeaza ca peste 200 de maladii sant legate de acest dezechilibru dintre radicalii liberi si antioxidanti: arterioscleroza, trombozele coronariene, hemoragiile cerebrale, senilitatea, cataractele, pancreatitele, artritele cronice si maladia Keshan specifica deficientei de seleniu. Pe de o parte, radicalii liberi sant cauza directa a unor maladii, iar pe de alta parte agraveaza maladiile deja instalate, existente. Desi cercetarile sant destul de contradictorii an aceasta privinta, maladiile cardiovasculare sau cancerul sant legate de excesul de radicali liberi. Ce rol au si unde se gasesc antioxidantii? Metaforic vorbind, fiecare clipa a existentei noastre este un dans elegant antre viata si moarte al radicalilor liberi si al antioxidantilor. Atunci cand radicalii liberi conduc dansul, lumea stiintifica vorbeste despre “stres oxidativ”, ansa o armata de antioxidanti bine dotata si activa va limita pagubele produse de radicalii liberi. Cand antioxidantii conduc dansul, atunci santem sanatosi, stralucim si emanam siguranta si echilibru. • Seleniul este cel mai important antioxidant, fiind factorul cheie al uneia dintre cele mai importante enzime zdrobitoare de radicali liberi din organism. Seleniul preantimpina carentele de vitamina E si invers, fiind necesar ca ele sa fie luate ampreuna. Este continut an carne slaba de vita, rinichi, peste, oua, varza, fasole uscata, tarate de grau, telina, usturoi, mazare. • Vitamina C preantimpina infectiile bacteriene si reduce efectele potentialilor alergeni, ampiedicand oxidarea vitaminelor A, E si a unor componente din complexul B. Vitamina C este importanta an sistemul de regenerare a organismului la nivel celular. Este adanc implicata an functionarea corecta a sistemului imunitar. Se gaseste an macese, fructe de catina alba, citrice, ardei, varza, conopida, brocoli, mure, zmeura, legume verzi, rosii si cartofi. • Vitamina E protejeaza vitaminele B si C ampotriva oxidarii. Este o vitamina esentiala, un antioxidant puternic ce previne deteriorarea lipidelor si a uleiurilor esentiale. Experimentele au aratat ca vitamina E reduce daunele produse de componentii fumului de tigara si smogului. Are capacitatea de a se uni cu oxigenul, ampiedicand transformarea lui an peroxizi toxici pentru organism. Exercita actiune antipoluanta asupra plamanilor si este un factor de protectie ampotriva cardiopatiilor ischemice. Vitamina E este prezenta an ulei vegetal (de preferinta presat la rece), soia, porumb, unt, oua, ficat, varza de Bruxelles, verdeturi, spanac, germeni de grau, cereale integrale. •

Vitamina A este un antioxidant natural care protejeaza mucoasele gurii, ale nasului, gatului si plamanilor. Apara plamanii de actiunea nociva a fumului de tigara si a smogului. ÃŽmpiedica oxidarea vitaminei C. Se gaseste an morcovi, spanac, legume de culoare galbena si verde anchis, ficat, untura de peste, unt, oua, lapte si produse lactate. • Vitamina B ajuta la mentinerea sanatatii membranelor mucoase ale sistemului respirator. Asigura o bariera naturala an calea infectiilor. Se gaseste an banane, morcovi, mere, cartofi. • Zincul dirijeaza si supravegheaza buna desfasurare a proceselor fiziologice si antretinerea sistemelor enzimatice si celulare. Este esential pentru sinteza proteinelor si ajuta la mentinerea echilibrului acido-bazic al organismului. Zincul se afla an fructe de mare, carne, ficat, germeni de grau, drojdie de bere, seminte de dovleac, legume de culoare verde, oua, lapte degresat. • Polifenolii (flavonoide si taninuri) sant continuti an fructe si legume, vin rosu, ceai verde. ÂÂ

Sursa: www.evenimentul.ro