Proprietăţile medicinale ale plantelor se datoresc unor compuÅŸi chimici, cum sînt vitaminele, sărurile minerale ÅŸi compuÅŸii organici. Bogăţia plantelor în astfel de produÅŸi le transformă în surse de producere a unor medicamente – urzica se foloseÅŸte pentru extracÅ£ia industrială a vitaminei A.
Produsul natural este mult mai activ decît cel preparat prin sinteză chimică – este cazul vitaminei C. Astăzi, circa un sfert din totalul medicamentelor este de origine vegetală ÅŸi proporÅ£ia lor este în creÅŸtere, pe măsura cunoaÅŸterii în amănunt a proprietăţilor principiilor active din plantele exotice.
Alte surse de medicamente, în afară de cele de origine vegetală, sînt medicamentele de origine marină sau care se extrag din insecte. Aceste medicamente au avantaje în sensul că nu dau fenomenul de dependenţă, au efecte asemănătoare celor sintetice sau chiar mai puternice şi nu prezintă fenomene secundare.
Muşeţelul (Chammomilla officinalis) conţine o substanţă cu calităţi de antispastic muscular, alta cu caracter antiinflamator şi antireumatic, alta care inhibă ulcerul gastric produs de medicamentele antiinflamatoare şi antireumatice (ca salicilamida) şi una care inhibă ulcerul produs de alcool sau de stres.
Pătlagina (Plantago officinalis) conţine mult acid citric, care produce contracţia colecistului, fiind deci colagog.
Lemnul dulce (Glycirrhiza glabra) conţine fitosteroli cu calităţi hormonale (de estrogeni), mai conţine o substanţă asemănătoare dezoxicorticosteronei şi alta asemănătoare A.C.T.H.-ului, toţi hormoni coricosteroizi cu acţiune antiinflamatoare folosiţi în boala lui Addison, respectiv în artrita reumatoidă.
Cicoarea (Cychorium intibus) conÅ£ine acid cicoric, cu acÅ£iune asemănătoare cinarinei, folosită în afecÅ£iuni hepatice, ca hipolipemiant – factor de scădere a grăsimilor din sînge.
Anghinarea (Cynara scolymus) are ca principiu activ cynarina, produs activ în combaterea hiperlipemiei.
Iarba mare (Inula helenium) conţine o substanţă cu o compoziţie chimică asemănătoare santoninei şi o alta cu o compoziţie chimică asemănătoare nistatinului (prima este o substanţă care combate paraziţii intestinali, iar a doua este antifungică.
Păpădia (Taraxacum officinale) are o acţiune asemănătoare calomelului, cu contracţii ale colecistului (acţiune colagogă).
Rădăcinile de obligeană (Acorus calamus) conţin o substanţă tranchilizantă de tip promazină, folosită în anorexia nervoasă.
Nucul (Junglas regia) conţine foarte multe catechine, care sînt de 10 ori mai active decît indometacinul. Cojile de nuci nu conţin iod, ci taninuri. Iodul asociat nucilor este în sol.
Hameiul (Humulus lupulus) conţine metilbutenol, asemănător metilpentinolului, cu acţiune hipnotică şi sedativă.
Din angelică (Angelica archangelica) se extrage o substanţă sedativă asemănătoare libriumului sau napotonului, pentru cei care nu mai găsesc asemenea medicamente.
Odoleanul (Valeriana officinalis) are acţiune asemănătoare meprobamatului şi diferită de amfetamine, putînd fi folosită ca medicament antidrog. Roiniţa (Melissa officinalis) are o acţiune asemănătoare papaverinei.
ÂÂ