Ingrediente:
La un kilogram de faina: 5-6 oua (minim), 1 lingurita sare, 300 g zahar lapte caldut, 1/4 l ulei
(maximum. Nu-mi asum raspunderea decat pentru ulei de floarea soarelui), coaja de
lamaie/portocala, 50-70 g drojdie proaspata (cca 1 lingura rasa cu drojdie uscata), nuca, rahat.
Mod de preparare:
Toate trebuie sa fie usor caldute cand se folosesc. In bucatarie trebuie sa fie cald si sa nu fie
curent, altfel se supara cozonacul. E sensibil ca un copil mic; pana nu-l termini de pus la
cuptor, nu te plimbi, si nu-i lasi nici pa altii sa tot intre si sa iasa. Nu recomand mai putin de 2
kg de faina, nici mai mult de 4-5. Dintr-un kilogram de faina ies doi cozonaci.
1) Plamadeala: Se freaca drojdia cu putin zahar pana se inmoaie, apoi se amesteca cu lapte si
faina (cca 1/3 din cantitate). Plamadeala trebuie sa iasa subtire. Se acopera cu faina si se lasa
sa creasca, la cald, pana ii crapa obrazul. In plus, se acopera si cu un prosop de bucatarie.
2) Aluatul: Cat creste plamadeala (10-15 min), se freaca galbenusurile cu sare, sa prinda
culoare, apoi se freaca bine cu zaharul si coaja de lamaie. Ceea ce rezulta se amesteca cu
plamadeala crescuta, cu restul de faina si cu lapte, sa iasa aluatul potrivit. Se framanta bine,
adaugand cate putin ulei, pana asuda podelele (cine framanta, o sa stie despre ce e vorba).
Orientativ, trebuie sa fie cam 45-60 min. La sfarsit, trebuie sa-l poti lua tot in mana, sa nu se
tina de lighean/covata/mana, sa faca basici de cat l-ai batut si sa se desfaca usor in felii. Atunci
il acoperi cu un prosop si il lasi sa se odihneasca.
Din aluatul acesta, bine crescut, prajit in ulei mult, ies faimoasele crafle moldovenesti.
Acelasi aluat se poate folosi pentru pasca (versiunea nobila a “cheesecake”). Dar in cazul asta
trebuie avut in vedere ca aluatul sa fie mai tare, altfel umplutura de branza il arunca afara.
Pentru adevaratii cozonaci, se intinde aluatul in foaie, se intinde umplutura (de nuca, sau
rahat, sau stafide). In SUA, rahat se gaseste pe la magazinele turcesti/arabesti. Apoi foaia se
ruleaza, se pune in tavi si astepti iar sa creasca. Bineinteles, tot la cald, si tot acoperit. Tavile
trebuie sa fie unse cu ulei, iar pe fund se pune o foaie de hartie, tot unsa.
Nu se tapeteaza cu faina, iar uleiul in exces se scurge, ca nu prajim cozonacii.
Inainte de a se pune la copt, se ung cu ou batut, sa iasa culoarea frumoasa.
Se coc intai la foc mic, sa aiba timp sa mai creasca si sa se patrunda, timp de 20-25 min.
Apoi se intorc tavile (cozonacii trebuie sa fie inca blonzi) si se coc inca 20-25 min.
Dupa asta se da focul mai mare, sa se rumeneasca frumos. Cam in 10 min trebuie sa fie gata.
Se scot cu grija din tava, se dezlipeste hartia de pe fund si se pun sa se racoreasca acoperiti, pe
un fund de lemn.
Umplutura de nuca da gloria cozonacului. Nuca macinata (pentru americani, pecan meal de la
Publix) se amesteca cu albus de ou si esenta de rom. Trebuie sa iasa cat mai uscat, altfel
aluatul ne se coace, dar suficient de moale ca sa se poata intinde.