Stimularea imunităţii prin alimentaţie şi fitoterapie

Sistemul imunitar, prin echilibru şi stabilitatea lui, reprezintă un factor esenţial în păstrarea sănătăţii. Un sistem imunitar slăbit, creează deschideri spre o mulţime de virusuri şi alţi agenţi patogeni externi dăunători, care pot ataca şi dezechilibra organismul. În condiţiile actuale, când viaţa este mult mai stresantă, când alimentaţia este dezechilibrată, când asistăm la o creştere a poluării atmosferice, când activitatea fizică nu este cea corespunzătoare, fiecare dintre noi are nevoie de o stimulare a sistemului imunitar, pentru păstrarea sănătăţii.

Sistemul imunitar, singurul care se opune apariţiei cancerelor

După cum ne-a spus dna Angela Beju, lector universitar, terapeut naturist, membru al Asociaţiei Naţionale pentru Terapii Complementare din România, să nu uităm că un sistem imunitar slăbit poate tolera creşterea tumorilor, neavând puterea de a le frâna. Totuşi, există o anumită proporţie de cancere care se vindecă spontan prin faptul că organismul îşi poate mobiliza forţele de apărare şi există, de asemenea, un număr de cancere care nu ajung să se manifeste pentru că sistemul imunitar le distruge încă din primele faze.

Când ne referim la sistemul imunitar, apare în mod firesc întrebarea, care sunt celulele din organism ce participă în mod hotărâtor în procesele imune ce apar în corp, care distrug virusurile şi substanţele străine, apărând astfel organismul.

Dna Angela Beju spune că reacţiile imunitare din organism reprezintă un proces complex ce angrenează un număr foarte mare de celule, care îndeplinesc diverse funcţii: “Aceste celule se numesc limfocite şi sunt de două tipuri: celule limfocitare T, care iau naştere în glanda timus şi celule limfocitare B produse în măduva spinării. Celulele T determină imunitatea celulară, influenţând apărarea organismului faţă de viruşi şi ciuperci patogene, participând la apărarea antiinfecţioasă, precum şi la distrugerea tumorilor. Aceste celule au proprietatea de a circula permanent către splină şi ganglionii limfatici în care îşi au sediul, trecând apoi din nou în sânge. În timpul acestei circulaţii permanente, ele distrug viruşii şi substanţele străine organismului întâlnite în cale. Celulele limfocitare B determină imunitatea umorală, care implică producerea anticorpilor. Aceste două tipuri de celule conlucrează pentru apărarea organismului. În sânge, din cantitatea totală de limfocite, 24,5 la sută sunt celulele de tip B, iar 69,5 la sută celulele de tip T. Raportul T/B se păstrează în timp, el fiind asociat cu o bună rezistenţă imunologică. O slabă dezvoltare a celulelor de tip B conduce la o slabă imunitate umorală şi, de fapt, la existenţa unui număr insuficient de anticorpi specifici. O slăbire a imunităţii umorale determină o slăbire a imunităţii celulare şi invers”.

Un factor demn de remarcat în slăbirea imunităţii sunt virozele repetate, care uneori determină reapariţia unor afecţiuni care, în mod normal, au fost stopate. Astfel, spune dna Angela Beju, după o stopare îndelungată a evoluţiei unei tumori, apariţia unei viroze dezechilibrează sistemul de apărare al organismului şi, în special, imunitatea celulară, organismul tolerând astfel extinderea rapidă a tumorii. Acesta ar fi unul din motivele pentru care, cei care au cancer trebuie, în mod deosebit, să-şi întărească sistemul imunitar, reuşind să blocheze astfel expansiunea tumorilor şi apariţia metastazelor.

La baza unui sistem imunitar echilibrat stă, în primul rând, alimentaţia. Aceasta trebuie orientată încă din copilărie şi urmărită de-a lungul întregii vieţi ca să fie cât mai sănătoasă: “Un copil care este învăţat să mănânce multe dulciuri, lapte de vacă pasteurizat, margarină şi mulţi cartofi prăjiţi nu poate avea un sistem imunitar sănătos. Pentru ca organismul să aibă o bună imunitate, este bine ca alimentaţia să se bazeze pe multe fructe şi legume proaspete, brânză de vaci, produse lactate fermentate şi cereale integrale. Este recomandată reducerea cantităţii de sare şi evitarea prăjelilor în grăsime încinsă. Dacă totuşi aceste prăjeli se fac, sunt recomandate grăsimile cu grad redus de nesaturare. De asemenea, este bine să se evite prăjelile pe cărbuni încinşi şi afumăturile, ele creând grave dezordini imunitare. Întrucât zahărul este un inhibitor al imunităţii, este indicată evitarea sau chiar excluderea lui din alimentaţie, acest lucru fiind valabil şi pentru grăsimile animale de tip slănină, untură, osânză, a margarinelor şi a conservelor. Este cotraindicat excesul de băuturi alcoolice şi carbogazoase. Pentru cei care nu sunt vegetarieni, este recomandată, în primul rând, carnea de pui, peşte şi, eventual, de vită, dar în cantităţi mici şi fără excese”.

Pentru întărirea imunităţii celulare determinate de glanda timus, dna Beju recomandă fructele şi legumele de culoare verde, iar pentru întărirea imunităţii umorale şi, implicit, creşterea numărului de anticorpi, legumele şi fructele portocalii. Pentru echilibrarea sistemului limfatic sunt utile legumele şi fructele de culoare galbenă. Salatele de legume pot conţine, în plus, ceapă şi usturoi, nuci, seminţe de dovleac. Se utilizează doar ulei de măsline presat la rece.

Referitor la iaurt, dna Beju spune că el reprezintă un antibiotic natural care, prin faptul că determină creşterea de limfocite T şi B, distruge bacteriile din organism şi este antitumoral. Poate fi îmbogăţit cu fulgi de ovăz sau de secară. Este recomandată pâinea de secară, graham sau pâinea neagră.

Cura cu germeni de grâu reprezintă un bun stimulator imunitar. Se pot face cure de câte o lună, primăvara şi toamna, consumând câte 100 g de germeni de grâu zilnic. Sunt indicate câte 2-3 cure pe an cu polen de albine: 3-4 linguriţe pe zi, înaintea celor 3 mese principale. Polenul, prin cele 50 de substanţe active terapeutic pe care le conţine, întăreşte nu numai sistemul imunitar, ci şi întregul organism, frânând procesul de îmbătrânire.

Pentru prepararea de remedii din plante stimulatoare ale imunităţii, dna Beju recomandă gălbenelele, fructele de cătină şi de măceş, mugurii de pin, frunzele de dud, coada calului, trei fraţi pătaţi, sânzienele galbene, turiţa mare, sunătoarea, echinacea, ginsengul, yucca şi vâscul.

Sursa: www.evenimentul.ro