Cura cu argilă durează, de regulă, 2-4 săptămâni, scrie Evenimentul. La nevoie, poate fi reluată după o pauză de 1-2 săptămâni. După cum ne-a spus colaboratorul nostru, terapeutul naturist Fănică Voinea Ene, membru al ANATECOR, odată început, tratamentul nu se întrerupe decât în cazuri deosebite, deoarece argila induce în organism un ansamblu de procese succesive, a căror oprire reduce efectul curativ al acesteia. La începutul tratamentului, s-ar putea constata o agravare a simptomelor afecţiunii, cu accentuarea durerilor existente, apariţia de dureri noi în organele afectate, ameţeli. Aceste agravări nu trebuie să sperie pe nimeni, ci dimpotrivă, ele sunt semne că remediul începe să-şi facă efectul.
În uz intern, spune dl Fănică Voinea Ene, se întrebuinţează suspensia de argilă: “Doza minimă este de 100 ml, de 1-4 ori pe zi, în raport de situaţie, de regulă înaintea meselor cu 20-30 de minute. Suspensia se prepară dizolvând 4-6 linguri de granule de argilă într-un litru de apă, de preferinţă apă de izvor sau de la fântână, într-un recipient nemetalic larg la gură, pentru a permite agitarea amestecului cu o lingură de lemn. Pe măsură ce se goleşte vasul, se adaugă peste emulsia rămasă argilă şi apă în proporţie de o lingură cu argilă la 200 ml de apă, astfel încât să avem tot timpul argilă emulsionată pentru cel puţin o zi de tratament. Emulsia se păstrează la temperatura camerei”.
În locul apei se pot folosi ceaiuri medicinale, sucuri de legume şi fructe, borş de tărâţe. Asemenea lichide potenţează efectul curativ al argilei, dacă sunt întrebuinţate ca remedii în tratarea unor afecţiuni. Înainte de a fi băută, soluţia se agită bine şi se lasă câteva zeci de secunde să se decanteze. Nu se va lăsa mai mult timp la decantare, deoarece amestecul devine prea sărac în argilă. Soluţia are aspect de lichid tulbure. Se va bea doar din acest lichid tulbure şi nu ce a rămas pe fundul cănii: “Temerea că amestecul ar putea favoriza apariţia litiazei urinare şi biliare este neîntemeiată. Cristalele care constituie piatra ce se formează în rinichi sau în vezicula biliară nu provin din exteriorul organismului, ci sunt rezultate în urma unor procese metabolice interne defectuoase. Dacă aşa ar fi stat lucrurile, ar fi însemnat ca toţi cei care au băut apă tulbure sau au consumat legume, fructe sau alte alimente cu fire de nisip pe ele sau în conţinutul lor, uneori insesizabile şi de neîndepărtat, să aibă litiază urinară. Or, realitatea este alta. Dimpotrivă, prin proprietăţile sale de reechilibrant al dereglărilor funcţionale din organism, argila previne asemenea afecţiuni”.
În timpul curei cu argilă, între mese se beau sucuri de legume şi fructe, ceai medicinal, borş de tărâţe, apă argiloasă limpezită (o lingură de argilă la un litru de apă) sau alte lichide şi soluţii cu efect terapeutic. În perioada curei se va evita consumul grăsimilor animaliere, al zahărului, conservelor, cărnii, alcoolului şi cafelei. Cura cu argilă este contraindicată suferinzilor de hernie inghinală, înainte de radiografii, tomografii şi la femei pe timpul menstruaţiei.
Sursa: Evenimentul