Cartea Intelepciunii s-a bucurat mult timp de reputatia de a fi cea mai atractiva si mai interesanta carte din corpusul apocrif. Gandirea cat si expresia se situeaza la un nivel inalt; cugetarea este a unui scriitor patruns de un puternic spirit religios, unul care a simtit apasarea si tulburarea vietii si a suferintei, si care totusi a rezistat ispitei de a abandona – asa cum au facut multi dintre coreligionarii sai – credinta sa ancestrala intr-un Dumnezeu al dreptatii. Limbajul este viguros si constructia simpla; impresia ca autorul era foarte familiar cu literatura si filozofia Greciei este tot mai puternica cu cat cartea este studiata mai mult, si acesta nu e lipsit de curajul de a revizui unele dintre credintele traditionale ale religiei sale. Teologia Cartii Intelepciunii este alexandrina, o combinatie intre religia ebraica si filozofia greaca. Opera se imparte firesc in trei sectiuni: Prima sectiune a fost numita pe buna dreptate „cartea eshatologieiâ€Â;
Despre autor:
Paternitatea cartii este necunoscuta. Este poate opera mai multor scriitori si dateaza probabil ulterior anului 50 i.Hr. Sfantul Pavel, fara indoiala, cunostea si a folosit aceasta carte, Epistolele catre Romani si Efeseni aratand clar urme ale influentei acesteia; alte parti ale Noului Testament arata si ele puncte de contact cu aceasta. Cea mai veche mentiune a cartii se gaseste poate in Canonul Muratorian (200 d.Hr.). Acolo este intitulata „Sapientiaâ€Â, alaturi de cuvintele „ab amicis Salomonis in honorem ipsius scriptaâ€Â. Clement din Alexandria, conducatorul Scolii catehetice intre 190-203 d.Hr., o pomeneste cu titlul Intelepciunea lui Solomon. Tertullian (cca. 200 d.Hr.) o citeaza cu titlul Intelepciunea lui Solomon. Origen (m. 250 d.Hr.) o pomeneste asemenea lui Clement. Ciprian (m. 258 d.Hr.) o citeaza numind-o Solomon sau Intelepciunea lui Solomon. Versiunea latina ii spune „Liber Sapientiaeâ€Â; Peshitta, „Marea Intelepciune a lui Solomonâ€Â. In general se presu ……
Pret 18 lei