Automedicaţia în răceală şi gripă

Diferenţa dintre viroze respiratorii şi gripă

Simptomele virozelor respiratorii ÅŸi gripei sînt oarecum asemănătoare: febră, frisoane, oboseală, dureri de cap, tuse, probleme cu respiraÅ£ia. Spre deosebire de viroze, gripa debutează brusc. Iar dacă o răceală o putem duce “pe picioare”, gripa ne Å£ine în pat cîteva zile, cu febră puternică, cefalee ÅŸi tuse.

Virozele pot afecta nasul (rinita), faringele (faringita), amigdalele (amigdalita), laringele (laringita), bronhiile (bronşita). Spre deosebire de viroze, gripa este determinată de un singur virus gripal, care suferă mutaţii în fiecare an. Acesta este şi motivul pentru care, în fiecare an, compoziţia vaccinului antigripal se modifică. Complicaţiile gripei sînt mai accentuate decît cele ale virozelor: suprainfecţii bacteriene, pneumonii, infecţii la nivelul muşchiului cardiac.

Tratamentul virozelor şi al gripei are cîteva componente comune: repaus la pat în caz de febră, aport de lichide şi vitamine, în special vitamina C. Repausul la pat se asociază cu antitermice, antiinflamatorii, picături pentru nas, antitusive. Acestea nu trebuie administrate mai mult de 3-4 zile.

Febra luptă cu infecţia

Cea mai mare greÅŸeală pe care o fac majoritatea oamenilor cînd au febră este să se “înfofolească”. Or, după cum ne-a spus dna dr. Elena Duca, ÅŸef al Departamanetului de Epidemiologie din cadrul Autorităţii de Sănătate Publică IaÅŸi, febra moderată este o armă de apărare a organismului împotriva infecÅ£iei: “Trebuie intervenit numai atunci cînd temperatura corpului depăşeÅŸte 39 grade C. O măsură elementară într‑o stare febrilă este evitarea supraîncălzirii mediului în care ne aflăm. De obicei, febra este asociată cu frisoane, cu o stare pe care organismul o percepe asemenea frigului. De aceea apare ÅŸi tendinÅ£a de a mai pune o pătură pe noi. Or, prin aceasta, nu facem decît să supunem organismul unui efort suplimentar în procesul de termoreglare. Acest lucru suprasolicită inima, determinînd apariÅ£ia palpitaÅ£iilor. Tratarea corectă a unei stări febrile înseamnă folosirea unor mijloace de scădere a temperaturii. O compresă rece pe frunte ne ajută mult mai mult decît o pătură în plus”.

ÃŽn doze mari, Paracetamol-ul poate avea efect hepatotoxic

Nici repausul la pat nu este întotdeauna cea mai bună soluÅ£ie. în cazul unei persoane care strănută ÅŸi tuÅŸeÅŸte puternic, statul prelungit în pat determină o scădere a ventilaÅ£iei plămînilor ÅŸi bronhiilor. Astfel, dificultăţile în respiraÅ£ie apar mai frecvent la cei care “zac” în pat decît la cei care duc răceala “pe picioare”. Cele mai multe greÅŸeli se fac însă în administrarea medicamentelor.“AutomedicaÅ£ia se practică în toată lumea. Trebuie însă să facem eforturi ca pacienÅ£ii să fie conÅŸtienÅ£i că nu este bine sa ia pastile fără recomandarea medicului. Nu există un medicament ideal care să nu aibă efecte adverse. Iată numai un exemplu: Paracetamol-ul. Acesta se foloseÅŸte la toate vîrstele ÅŸi pentru tot soiul de răceli. ÃŽn doză mare ÅŸi luat necontrolat, paracetamolul poate avea efect hepatotoxic. La primele simptome de răceală sau gripă trebuie să suplimentăm aportul de vitamine, în special vitamina C. Pentru a nu avea probleme, doza de vitamina C nu trebuie să depăşească 200 mg/zi. Dacă depăşim această doză, pe termen lung, vitamina C poate crea o dependenţă asemănătoare drogurilor, iar luată în exces poate provoca hemoragie digestivă superioară”, ne-a spus dl prof.univ.dr. Carol Stanciu, directorul fondator al Institutului de Gastroenterologie ÅŸi Hepatologie din IaÅŸi.

Picături nazale, nu mai mult de 3-4 zile

Din lista medicamentelor la care apelăm în caz de viroze nu lipsesc picăturile pentru nas. Vasoconstrictoarele ÅŸi decongestivele nazale administrate mai mult de 3-4 zile au efecte secundare: pot creÅŸte frecvenÅ£a cardiacă, pe termen lung provocînd atrofierea mucoasei nazale. GreÅŸeli se fac ÅŸi în folosirea antitusivelor. “Acestea sînt indicate numai dacă este neapărată nevoie. Ele inhibă tusea însă pot să determine apnee sau chiar stop respirator. Acestea sînt ÅŸi motivele pentru care asemenea medicamente nu se recomandă copiilor mai mici de 2 ani”, ne-a spus dl prof.univ.dr. Vasile Costinescu, ÅŸeful Clinicii ORL din cadrul Spiatulului “Sf.Spiridon” din IaÅŸi.

Precauţie în administrarea de aspirină

Aspirina poate fi folosită în stările febrile care însoţesc virozele respiratorii, dar numai la vîrstă adultă şi cu precauţie. Aceasta şi pentru că aspirina provoacă iritarea tubului gastro‑intestinal, agravarea unor ulcere sau gastrite, sîngerări intestinale cu risc de anemie, leziuni hepatice şi chiar comă. Din aceste motive, aspirina este contraindicată sugarilor şi copiilor în primii 3‑5 ani de viaţă.

Fără antibiotice

Virozele respiratorii sînt infecţii virale care nu răspund la tratamentul cu antibiotice. Acestea sînt folosite pentru a trata anumite tipuri de infecţii bacteriene, nicidecum infecţiile virale de tipul virozelor. Există o perceţie greşită că orice răceală se vindecă mai repede cu antibiotice. Administrarea abuzivă de antibiotice nu face decît să încurce lucrurile, iar în timp se dezvoltă rezistenţă la acest tip de medicamente.

Sursa: www.evenimentul.ro