Măsuri care ajută la prevenirea accidentului vascular cerebral

Accidentul vascular cerebral (AVC) este una dintre principale cauzele de mortalitate şi morbiditate de pe glob şi cea mai importantă cauză de dizabilitate pe termen lung din Europa. Este, de asemenea, cea mai frecventă cauză de epilepsie la vîrstnici, un factor care favorizează depresia şi cazurile de demenţă. Probabilitatea de a suferi un AVC creşte o dată cu înaintarea în vîrstă, riscul dublîndu-se la fiecare 10 ani, după împlinirea vîrstei de 55 ani. Anual, fiecare al cincilea deces este cauzat de producerea unui accident vascular cerebral. Această afecţiune se produce în două moduri: prin blocarea unei artere de către un cheag de sînge (accident vascular cerebral ischemic/infarct cerebral) şi pin ruptura vasului de sînge (accident vascular cerebral hemoragic). Astfel, se produce o întrerupere a fluxului sanguin într-o anumită parte a creierului şi a celulelor nervoase, care încetează să mai funcţioneze. Leziunile cerebrale sînt direct proporţionale cu durata de timp în care AVC rămîne netratat. Din acest motiv, este necesară intervenţia medicală de specialitate de urgenţă. Deşi tratamentul AVC este considerat o urgenţă, în realitate doar pînă la 50 la sută dintre pacienţi sună la serviciul de urgenţe şi doar aproximativ 33-50 la sută dintre pacienţi îşi recunosc propriile simptome drept AVC.

Semnele unui accident vascular cerebral

Principalele semne ale AVC sînt slăbiciunea sau amorţeala braţului sau piciorului, pe o anumită parte a corpului, pierderea bruscă a vederii sau vederea dublă, tulburări de înţelegere şi exprimare a limbajului, instalarea bruscă a unei stări puternice de ameţeală, pierderea echilibrului şi durere puternică de cap, greţuri, dificultate în coordonarea mişcărilor, somnolenţă inexplicabilă, tulburări bruşte de memorie, convulsii, stare de inconştienţă. Simptomele depind de localizarea AVC şi extinderea zonei afectate. Simptomele AVC pot progresa rapid sau treptat şi, din acest motiv, AVC este o urgenţă, asemănător cu infarctul miocardic acut sau traumatismele. În momentul în care se suspectează simptomele de AVC, pacienţii sau familia trebuie să solicite o ambulanţă.

Un semn de alarmă este Atacul Ischemic Tranzitor (AIT) ce durează de la cîteva minute la 24 de ore. Chiar ÅŸi simptomele care durează puÅ£in pot indica riscul apariÅ£iei unui accident vascular cerebral. Un AIT durează, de obicei, mai puÅ£in de o oră. Faptul că semnele clinice sînt tranzitorii, nu exclude posibilitatea asocierii unui infarct cerebral. ÃŽntr-o astfel se situaÅ£ie, pacientul este o urgenţă medicală ÅŸi trebuie obligatoriu investigat ÅŸi imagistic. “ÃŽn multe situaÅ£ii, atacul ischemic tranzitor duce la riscul apariÅ£iei unui AVC în următoarele două ore, menÅ£inîndu-se ridicat pînă la 48 ore. Acest risc este în continuare ridicat pentru următoarele 90 zile. Åži asta pentru că în 30 la sută dintre pacienÅ£ii cu un infarct cerebral au avut anterior ÅŸi un atac ischemic tranzitor (AIT), iar 25 la sută dintre pacienÅ£ii cu un AIT vor face, în 5 ani, un infarct cerebral. Salvarea unui astfel de pacient depinde de cît de repede este transportat la cel mai apropiat centru medical de specialitate”, ne-a spus dr. Liliana CucoÅŸ, medic primar neurolog – Cabinet Medical Individual din cadrul fostei Policlinici Industriale din IaÅŸi.

Diagnosticul de AVC necesită o anamneză riguroasă, istoricul ÅŸi evoluÅ£ia semnelor mai sus enumerate. “Se va apela la examinarea generală ÅŸi neurologică urmată de analize de sînge ÅŸi efectuarea electrocardiogramei. Diagnosticarea AVC include metode mai complexe de imagistică cerebrală. Evaluarea neurologică rapidă ajută la determinarea tipului necesar de tehnică imagistică. Pentru a evalua starea vaselor sanguine, medicul neurolog va recomanda efectuarea unuia din următoarele teste: ultrasonografia carotidiană, tomografia computerizată (CT), investigaÅ£ie prin rezonanţă magnetică nucleară (IRM)”, ne-a mai spus dr. CucoÅŸ.

Cu ajutorul CT se identifică cu siguranţă majoritatea afecţiunilor care mimează AVC şi face distincţia între AVC acut ischemic şi AVC hemoragic în primele 5-7 zile. IRM este important în special la pacienţii cu AVC acut, care au o prezentare atipică, sau la care se suspectează o afecţiune care mimează AVC, care nu este clarificată la CT. Ultrasonografia carotidiană vizualizează stenozele carotidiene.

Tratament

Tratamentul aplicat este unul general, de reechlibrare hidro-electrolitică, de combatere a edemului cerebral, de prevenire a complicaÅ£iilor. Tratamentul specific al fiecărui fel de AVC se face în funcÅ£ie de cauza care l-a produs. Astfel, în cazul unui AVC ischemic, se va administra un tratament care să ajute la restabilirea circulaÅ£iei sanguine. “ÃŽn cazul în care accidentul vascular cerebral este diagnosticat în primele 3 ore, medicul neurolog va recomanda unele medicamente care să dizolve cheagurile de sînge. Pe termen lung, se administrează statine, antihipertensive, antiagregante/anticoagulante, trofice cerebrale. ÃŽn situaÅ£ia producerii unui accident vascular hemoragic, se va încerca controlarea hemoragiei, specialiÅŸtii vor face eforturi pentru scăderea presiunii intercraniene ÅŸi pentru stabilizarea semnelor vitale. ÃŽn unele cazuri poate fi recomandat chiar ÅŸi tratamentul chirurgical”, a mai precizat dr. CucoÅŸ.

Prevenirea apariţiei unui AVC

Scopul prevenţiei este de a reduce riscul de AVC la persoanele asimptomatice. De aceea, este bine să ţinem cont de anumite reguli de viaţă pentru a diminua riscurile. Tensiunea arterială, glicemia trebuie verificate regulat. Dacă pacientul are un nivel ridicat al colesterolului, trebuie să consulte de urgenţă medicul. O dietă hiposodată, săracă în grăsimi, cu conţinut înalt de fructe şi legume şi bogată în fibre este o măsură eficientă pentru a preveni apariţia unui accident vascular cerebral.

Bolile cardio-vasculare şi diabetul zaharat trebuie tratate cu stricteţe. Un mod de viaţă sănătos, fără fumat şi consum moderat de alcool, un index de masă corporală scăzut, exerciţiul fizic regulat şi o dietă sănătoasă, cu un consum ridicat de peşte şi legume este asociat cu o reducere a AVC. Persoanele cu AVC sau AIT necesită o supraveghere medicală atentă.

Sursa: www.evenimentul.ro