Legatura intre clima si starea de sanatate a organismului uman este cunoscuta. Modificarile mari de temperatura, de presiune atmosferica si de umiditate care apar la inceputul primaverii au urmari negative asupra functionarii diverselor sisteme din corpul uman. Caracterizata prin oboseala fizica si psihica, printr-o scadere a elanului vital cu tendinta diminuarii activitatilor fizice si intelectuale, astenia de primavara nu trebuie sa ne sperie, pentru ca ea poate fi combatuta printr-o activitate cat mai variata si printr-o alimentatie bogata in vitamine si saruri minerale. Este bine de stiut ca pentru astenia de primavara nu exista medicamente. De starile neplacute specifice asteniei putem scapa numai prin miscare si ajutandu-ne cu remedii naturale.
Aport natural de vitamine si minerale
Printre alimentele care ajuta organismul uman sa depaseasca starea de oboseala specifica asteniei de primavara, intarindu-l si avand un aport considerabil de minerale si vitamine, se numara cerealele (grau germinat), spanacul, urzicile, sfecla rosie, morcovul, prazul, merele, fructele de catina alba, maslinele, ciupercile si nucile. Persoanele obosite, nervoase vor beneficia de incontestabile foloase utilizind oricare dintre urmatoarele remedii: infuzia din busuioc, din frunze de nuc (20 g la un litru apa), din flori de coada soricelului sau cimbrisor. O cura eficace se obtine prin ingerarea zilnica a unui litru din oricare din aceste infuzii, timp de 1-2 saptamani.
Pentru indepartarea asteniei mai este indicata, zilnic, o cana cu vin de flori de salcam (20 g flori infuzate intr-un litru de vin rosu). Ca sucuri cu proprietati tonice si vitaminice, foarte bun este un amestec din sucuri de legume si fructe (2-3 morcovi, 1 lamaie, 1 portocala, 3-4 mere, 1 lingura miere de albine si 10 g drojdie de bere). De asemenea, efecte deosebite are vinul tonic obtinut din o parte 500 ml amestec sirop de afine, de coacaze negre si de catina alba, la care se adauga si tinctura de gentiana si o alta parte de 500 ml vin rosu.
Pulberea de busuioc invioreaza organismul
Alaturi de o remineralizare si o revitaminizare a organismului, fitoterapia ne ofera un ajutor formidabil in combaterea asteniei, plantele recomandate fiind busuiocul, rozmarinul si maghiranul.
Busuiocul este un tonic si un energizant cat se poate de potrivit momentului, un regenerator rapid, care opreste toate procesele de uzura din organism, destul de accelerate in aceasta perioada de trecere de la iarna la primavara. Pulberea de busuioc (obtinuta prin sfaramarea inflorescentei si apoi cernerea ei, cate 4 lingurite/zi luate cu apa, timp de doua saptamani – este de preferat ca inainte de inghitire sa se tina sub limba timp de 10 minute) are o capacitate miraculoasa de inviorare a organismului, usor euforizanta si echilibranta asupra starii psihice, marind capacitatea de control asupra emotiilor, reducand, in acelasi timp, sensibilitatea la stres. Combate eficient caderile de energie vitala si intelectuala. Eficient este si maceratul la rece obtinut prin tinerea busuiocului in apa, la temperatura camerei, timp de 8-10 ore. Se bea dimineata, pe stomacul gol.
Rozmarinul si maghiranul au efect psihostabilizant
Contra asteniei si a starii de slabiciune care apare in acest caz se mai poate prepara o tinctura din 10‑15 linguri de rozmarin, un pahar de alcool rafinat si un pahar de apa. Se amesteca si se lasa la macerat 10 zile, dupa care se strecoara si se pastreaza la intuneric, in sticle inchise ermetic. Se ia cate o lingurita, de 3‑4 ori/zi, inainte de masa. Efectul psihostabilizant al rozmarinului se poate obtine si prin consumarea, dimineata, pe nemancate, a cate unei linguri de pulbere, care, inainte de a fi inghitita cu apa, se tine sub limba timp de 10 minute.
Foarte eficient in combaterea asteniei este si ceaiul de maghiran (2-3 lingurite planta/o cana de apa, infuzie in apa clocotita timp de 15-20 minute). Maceratul la rece se obtine prin tinerea plantei in apa, la temperatura camerei, timp de 8-10 ore.
Un tratament foarte simplu in caz de astenie consta in consumarea zilnica a 8-10 tije crude de la florile de papadie.
Fructe uscate impotriva asteniei de primavara
Astenia de primavara poate fi combatuta si prin adaosul in alimentatia zilnica, timp de 1-2 saptamani, a 100-200 grame fructe uscate, in special stafide, smochine si curmale. Fructele uscate pot fi mancate ca atare sau tocate si amestecate in orez fiert cu lapte si racit. Important este sa nu fie prelucrate termic, pentru a-si pastra intact continutul de vitamine.
Curmalele contin fosfor, calciu, fier, magneziu si vitaminele A, B1, B2, C si D. Sunt foarte nutritive, astfel incat trebuie consumate cu prudenta de persoanele predispuse la obezitate (100 grame curmale inseamna 350 calorii). Sunt un bun energizant si remineralizant, intaresc musculatura si sistemul nervos, iar dupa unii autori intarzie si imbatranirea.
Smochinele au calciu, fier, mangan si vitaminele A, B, C si PP. Sunt nutritive, usor digerabile, emoliente dar si laxative, motiv pentru care trebuie consumate cu prudenta de cei predispusi la diaree. Constituie un bun intaritor fizic si nervos, ceea ce le face utile in astenii, ca si copiilor, batranilor, gravidelor, celor cu stari febrile, in constipatii, iritatii si inflamatii gastrointestinale, urinare sau pulmonare.
Stafidele pastreaza toate calitatile strugurilor proaspeti, concentrandu-le. Contin calciu, magneziu, mangan, sodiu, clor, siliciu, oxid de fier si de magneziu, iod, vitaminele A si B etc. Sunt un bun energizant si ajuta la pastrarea vederii agere pana la varste inaintate. Sunt indicate atat in astenii, pe care le pot influenta favorabil chiar si dupa o zi de “tratament”, cat si in afectiuni pulmonare, traheale, renale si hepatice.
Rezultate bune in lupta cu astenia de primavara se obtin si cu fructe uscate indigene (mere, pere, prune, caise). Acestea sunt insa mai putin nutritive, au proprietati laxative mai puternice si trebuie consumate in cantitati mai mari pentru a induce efecte energizante similare curmalelor, smochinelor sau stafidelor.
Ceaiul de macese, foarte bun vitaminizant
Fructele de maces (Rosa canina) sunt foarte apreciate pentru continutul lor bogat in vitamina C. ÃŽn fitoterapie, macesele imprima efecte tonice si vitaminizante, fiind un excelent remediu in combaterea asteniei de primavara.
Macesele au efect vitaminizant, colagog si coleretic (stimuleaza secretia si eliminarea bilei, prevenind litiaza biliara), vasodilatator si antiinflamator. Remediile din fructe de maces asigura o buna functionare a organelor interne, avand efect antioxidant, potentand actiunea antivirala a interferonului.
Ceaiul de macese este indicat in combaterea asteniei de primavara, in avitaminoze, enterocolite, litiaza biliara si litiaza renala, inflamatia cailor renale sau biliare, insuficienta circulatorie periferica, in convalescenta, la virstnici si copii in perioada de crestere.
Rezistenta la raceala este data de consumarea ceaiului de macese ca si ceai alimentar obisnuit. Ceaiul de macese constituie o arma in combaterea si prevenirea racelilor tocmai prin continutul sau in vitamina C naturala, care intareste imunitatea organismului, ajutandu-l sa reziste la boli.
Pentru preparatele din macese, se vor folosi numai vase smaltuite, deoarece metalele descompun vitamina C.