Conopida se presupune că provine din Asia Mică, însă există dovezi legate de cultivarea acesteia în Egipt încă din anul 400 î.H. În prezent, aceasta este răspîndită în toată Europa. Principale ţări în care se cultivă conopidă sînt Italia, Franţa, China, Statele Unite şi India.
Conopida este o plantă anuală din familia verzei. Partea comestibilă o reprezintă mugurii tineri de flori, de culoare albă. AceÅŸtia sînt acoperiÅ£i de mai multe straturi de frunze. Mark Twain spunea despre conopidă, metaforic vorbind, că este “o varză cu studii superioare”, gîndindu‑se la beneficiile nutriÅ£ionale ale acesteia.
Conopida nu ar trebui să lipsească din alimentaţia noastră de bază. Calităţile sale nutriţionale o plasează printre cele mai sănătoase legume, care are şi potenţial anticancerigen. Puţini sînt cei care ştiu că această legumă conţine la fel de multă vitamina C ca şi portocalele: 60 mg/100 g. O porţie de 200 g de conopidă acoperă necesarul zilnic de vitamina C şi întăreşte imunitatea organismului. Conopida este o sursă importantă de acid folic, potasiu şi vitamina B6. Ea este alimentul perfect pentru persoanele care au probleme cu greutatea, cu condiţia ca aceasta să nu fie combinată cu sosuri cu multe grăsimi. 100 de grame de conopidă crudă conţin doar 24 de calorii. Această legumă oferă senzaţia de saţietate datorită fibrelor pe care le conţine (2,5 grame/100 grame).
Principalul compus al conopidei este sulforafanul, care contribuie la producerea enzimelor de care organismul nostru are nevoie. Ea conţine şi o cantitate foarte mare de potasiu, vitaminele B, B2, C, calciu, magneziu, dar şi fier. Pentru a beneficia din plin de toate elementele nutritive ale conopidei este bine ca aceasta să fie consumată cît mai repede după ce a fost culeasă, de preferinţă în stare semicrudă sau preparată la abur.
Consumul de conopidă poate fi un puternic inamic al unor afecţiuni foarte frecvente, putînd preveni anemia, acţionînd la nivelul sistemului cardiovascular, ajutînd la combaterea bolilor de inimă şi a atacului cerebral sau reglînd tensiunea arterială. Un efect benefic îl are şi asupra oaselor şi metabolismului celular. Conopida este benefică şi în prevenirea cataractei şi a altor afecţiuni oftalmologice. În urma unor studii efectuate în Europa şi Statele Unite ale Americii s‑a observat că este una dintre cele mai importante metode naturiste de luptă împotriva cancerului. Conform unor studii, bărbaţii care consumă conopidă prezintă un risc mult mai scăzut de a face cancer de prostată. S‑a vorbit chiar şi de efectul benefic pe care aceasta îl poate avea asupra danturii, ca urmare a conţinutului de fosfor.
Atunci cînd cumpăraÅ£i conopidă, trebuie să vă asiguraÅ£i că aceasta nu “zace” de luni de zile în rafturile magazinelor. Conopida trebuie să aibă frunzele de un verde strălucitor, acestea fiind cele care indică cît este de proaspătă. De asemenea, inflorescenÅ£a trebuie să fie compactă, să aibă culoarea alb‑crem ÅŸi să nu aibă pete. ÃŽn stare crudă, aceasta poate fi păstrată într‑o pungă de plastic în frigider aproximativ zece zile. Dacă este gătită, se strică mai repede, trebuind Å£inută într‑un recipient închis ermetic cîteva zile. Gustul ÅŸi mirosul conopidei devin mai puternice pe măsură ce aceasta este mai veche. Dacă doriÅ£i să congelaÅ£i conopida, înainte să o puneÅ£i în pungi, trebuie să o fierbeÅ£i aproximativ trei minute. Pentru a curăţa conopida, îndepărtaÅ£i coada ÅŸi frunzele exterioare. După ce o Å£ineÅ£i cîteva minute sub un jet puternic de apă rece, puteÅ£i să o tăiaÅ£i în bucăţi potrivite. Aceasta poate fi servită fiartă sau preparată la abur ca garnitură împreună cu alte legume. De asemenea, poate fi coaptă la microunde sau la cuptor. ÃŽn timpul preparării, conopida emană un miros puternic. Pentru a‑l elimina, adăugaÅ£i în apa în care puneÅ£i conopida coajă de pîine.
Conopida este ideală pentru prepararea ciorbelor şi a sufleurilor. Poate fi consumată şi în stare crudă, reprezentînd un ingredent foarte apreciat în pregătirea salatelor, dar este foarte gustoasă şi murată.
Sursa: www.evenimentul.ro