Sanatate

Toamna se numără… vitaminele

Unele persoane se îngraşă toamna. Este un fenomen normal sau ar trebui să-ÅŸi facă griji? Răspunsul îl oferă dl prof.univ.dr. Carol Stanciu, directorul fondator al Institutului de Gastroenterologie ÅŸi Hepatologie din IaÅŸi: “TendinÅ£a de a lua în greutate toamna s-a transmis fiinÅ£ei umane din timpuri ancestrale, atunci cînd în anotimpul rece multe alimente lipseau din dietă. De aceea, strămoÅŸii noÅŸtri trebuiau să profite de fructe ÅŸi legume de sezon, cînd le aveau la îndemînă. De asemenea, pentru a face faţă mai uÅŸor umezelii ÅŸi frigului, omul creÅŸtea numărul de calorii consumate zilnic. ÃŽn acest context era normal să se îngraÅŸe. Astăzi însă noi nu trebuie să ne mai facem rezerve de grăsimi toamna. Pentru noi, nu cantitatea de calorii este importantă, ci calitatea. Caloriile ar trebui să provină din carne uÅŸoară, fructe, legume crude, carne de pui, peÅŸte ÅŸi mai puÅ£in din făinoase sau din carne grasă”. Fructele ÅŸi legumele sporesc imunitatea

Pentru omul modern este important ca toamna să îşi facă rezerve de substanÅ£e biologic active – vitamine ÅŸi minerale, fibre alimentare. Acestea ne pot asigura imunitatea pe termen lung. Pentru aceasta, este bine să ne lăsăm “vrăjiÅ£i” de bogăţia de arome ÅŸi culori ale toamnei: mere, pere, gutui, prune, sfeclă roÅŸie, gogoÅŸari, roÅŸii, broccoli. Vom avea siguranÅ£a că răcirea vremii nu ne va găsi nepregătiÅ£i. Vom trece astfel mai uÅŸor peste sezonul virozelor respiratorii. Åži nici silueta nu va avea de suferit, aÅŸa cum se întîmpla cu strămoÅŸii noÅŸtri în fiecare toamnă. Fructele ÅŸi legumele sînt dintre cele mai bune surse de potasiu, element implicat în funcÅ£ionarea sistemului nervos ÅŸi în reglarea tensiunii arteriale. Dieta moder nă este bogată în sodiu, dar săracă în potasiu. “Omul de astăzi mănîncă tot mai puÅ£ine fructe ÅŸi legume însă consumă din belÅŸug alimente procesate, bogate în sodiu. Iată numai două exemple în acest sens: în 100 g concentrat de legume pentru supă se găsesc 15.000 mg sodiu ÅŸi doar 460 mg potasiu; 100 g brînză topită conÅ£in 1.200 mg sodiu ÅŸi doar 140 mg potasiu. Excesul de sodiu determină carenÅ£e de potasiu”, avertizează dl prof.univ.dr. Carol Stanciu.

Toamna este perioada potrivită pentru a echilibra balanÅ£a sodiului ÅŸi potasiului în organism. Salata verde conÅ£ine 360 mg potasiu/100 g, ciupercile conÅ£in 320 mg potasiu/100g, cartofii conÅ£in 320 mg potasiu/100g, merele conÅ£in 150 mg potasiu/100 g, iar perele conÅ£in 150 mg potasiu/100g. ÃŽn acelaÅŸi timp, fructele ÅŸi legumele intens colorate sînt o bună sursă de luteină. Aceasta este o substanţă cu proprietăţi antioxidante, cu efect protector asupra retinei. Dl dr. Carol Stanciu ne mai dă încă un argument pentru a ne convinge să profităm de bunătăţile toamnei: “Un măr consumat toamna este mult mai bun decît un măr consumat iarna. Fructul în sezon este mult mai valoros nutriÅ£ional decît acelaÅŸi fruct consumat în extrasezon. Fructele ÅŸi legumele consumate în sezon sînt mai bune pentru că sînt vii. Dacă sînt Å£inute în depozite mult timp, fructele ÅŸi legumele se autoconsumă pentru a trăi ÅŸi pierd astfel multe vitamine ÅŸi minerale”.

Grăsimile ne apără de frig

Proteinele ÅŸi grăsimile necesare pentru echilibrarea dietei le putem lua din carne slabă (peÅŸte, pui), lactate, brînzeturi. Datorită calciului, laptele, iaurtul, brînzeturile ne vor întări sistemul osos ÅŸi ne vor pregăti ÅŸi ele pentru sezonul rece. SpecialiÅŸtii ne atrag atenÅ£ia ÅŸi în ceea ce priveÅŸte calciul. AlimentaÅ£ia modernă se caracterizează prin deficit de calciu ÅŸi exces de fosfor. “Excesul de fosfor elimină calciul din oase. Fosforul este ascuns în polifosfaÅ£ii din salamuri, din brînzeturile topite”, ne-a mai spus dl prof.dr. Stanciu.

Pentru a rezista mai bine temperaturilor scăzute, avem nevoie de grăsimi de calitate. Cele mai bune grăsimi sînt acizii graşi omega 3 din peştele gras oceanic (hering, somon, macrou, cod). Acizii graşi omega 3 au capacitatea de a forma depozite în orga nism şi de aceea protecţia oferită de ei este de durată. Dacă nu putem să consumăm peşte din diferite motive, atunci trebuie să luăm suplimente alimentare care să conţină acizi graşi esenţiali, ulei de peşte, pentru a ne apăra de frig, dar şi pentru buna funcţionare a inimii, creierului, sistemului nervos, a sistemului circulator, rinichilor, ficatului şi pancreasului.

Nuci ÅŸi alune

Vitaminele din grupul B, vitaminele A, E, potasiul, calciul, fierul, magneziul necesare întăririi sistemului imunitar pot fi luate din alune, nuci, fistic, migdale. Acestea conţin în acelaşi timp 60 şi 70 la sută uleiuri mononesaturate şi polinesaturate, din seriile omega 3 şi omega 9. Acizii graşi esenţiali omega 3 şi omega 9 previn bolile cardiovasculare, diabetul, cancerul. Consumul fructelor oleaginoase trebuie să fie moderat, pentru că acestea au valoare energetică ridicată: 100 g nuci conţin 690 de calorii, alunele 650 de calorii, migdalele 600, fisticul 600.

Rădăcinoasele

Sfecla roşie, morcovii, ţelina, ridichea neagră au proprietăţi remineralizante şi de stimulare a imunităţii datorită betacarotenului, vitaminei C, complexului vitaminic B, calciului, potasiului. Sfecla roşie excelează, de asemenea, prin conţinutul ridicat de antocianidine, pigmenţi cu proprietăţi antioxidante. Şi morcovii sînt recunoscuţi pentru provitamina A (betacarotenul). Datorită betacarotenului, morcovii reduc riscul bolilor de inimă şi al cancerului.

Cromoterapie de toamnă

Toamna, zilele friguroase, fără soare, ne induc o stare de deprimare din care ne este greu sa ieÅŸim. Sîntem apatici, lipsiÅ£i de energie, ne‑am dori să dormim mai mult. AÅŸa‑zisa “melancolie de toamnă” se instalează în cazul celor mai mulÅ£i dintre noi imediat ce culorile naturii încep să tindă spre galben, maro ÅŸi ruginiu. Pînă ÅŸi culorile hainelor noastre nu mai sînt luminoase ÅŸi deschise ca în timpul verii. Ne îmbrăcăm mai mult în negru, maro ÅŸi gri. Åži, deÅŸi ar putea părea greÅŸit, acestea sînt chiar culorile care, toamna, ne echilibrează energiile interioare, susÅ£in specialiÅŸtii în cromoterapie. “Nu este recomandat să avem contraste mari între hainele noastre sau culorile încăperilor în care ne petrecem cea mai mare parte a zilei ÅŸi culorile naturii. Trecerea dintr‑o încăpere viu colorată la un peisaj în care predomină galbenul ÅŸi ruginiul ne va crea un disconfort vizual”, explică dl dr. Gabriel Crumpei, medic psihiatru.

În plus, dacă trecem brusc de la optimismul pe care ni‑l conferă o cameră luminată în verde deschis la nuanţele naturii specifice toamnei, riscul de a cădea într‑o stare depresivă sînt mai mari decît dacă ne adaptăm culorile hainelor, spre exemplu, la cele ale copacilor şi ale cerului.

Sursa: www.evenimentul.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *