Trupa canadiană intitulată A Northern Chorus (sau ANC) a reuÅŸit să încânte deopotrivă publicul canadian cât ÅŸi pe cel dincolo de ocean cu noul lor material (al patrulea la număr) “The Millions Too Many†(apărut în martie, anul acesta) , chiar dacă pe bătrânul nostru continent “calibrul†lor nu este atât de cunoscut pe cât este în Å£ara lor de baÅŸtină. Cu ce ne incanta pe noi acest album? Pai, mai intai faceti rost de cateva melodii. “The Carpenterâ€Â, ca prim cântec îmbină perfect o silenÅ£ioasă plăcere cu o tensiune “criticăâ€Â. SetaÅ£i-vă mp3-ul pe full bass ÅŸi încercaÅ£i să vă bucuraÅ£i de o zi geroasă. De ce spun asta? Pentru că vă veÅ£i încălzi imediat cum veÅ£i asculta corzile calde, vocea curată, violoncelul ( ce face ravagii pe balade ca : “Skeleton Keysâ€Â, “No Stations†şi “Ethic of the Pioneerâ€Â) ÅŸi efectele chitării ce sunt încărcate în anumite pasaje de părÅ£i atmosferice alunecoase. Poate sună siropos, dar genul se încadrează undeva printre atomii ai space rock-ului ( putin folk si chiar post-rock ) . Au de asemenea si câte o particulă din Cold Play, Pink Floyd ÅŸi de ce nu ÅŸi din Radiohead.
Catalogată de englezi ca fiind o trupă “space-rock-ishâ€Â
nu am altceva de făcut decât să aprob ironia lor umbrită de o urmă de sarcasm. Fiind cel mai bun material al lor ( ce alcătuieşte o experienţă frumoasă, plăcută, chiar visătoare), v-aş ruga să aveţi mare atenţie la gropi şi la trecerile de pietoni, pentru că veţi pica de-a dreptul într-o stare de visare. Aşadar, mare grijă la corzile delicate şi la armoniile ce vă vor lăsa fără suflare.
Formatia : A Northern Chorus
“Album : The Millions Too Many
Componenta: Stu Livingstone (chitara, voce) , Pete Hall (chitara, voce), Alex McMaster (violoncel, voce) , Owen Davies (bas) ,Craig Halliday (percutie) , Graham Walsh (pian,orga)
Bine ai venit printre noi, satin_dream!
Succes si la cat mai multe articole! 😉