Salata constituie un aliment de împrospătare, de revigorare şi de curăţire a organismului. Este cunoscut efectul ei de stimulent al poftei de mâncare şi contribuie la obţinerea unor valori normale ale indicelui de hemoglobină, conţinutului în vitamine şi săruri minerale.
Sărurile de iod previn şi combat reumatismul.
În frunzele de salată se găsesc numeroase săruri minerale, dintre care le menţionez pe cele de iod, magneziu, fosfor, cupru, arsenic şi zinc, toate cu roluri importante în desfăşurarea normală a proceselor metabolice. Sărurile de iod au efect antisclerotic mai ales asupra vaselor cu diametru mare, depurativ, hipotensor şi asigură funcţionarea normală a glandei tiroide, cu rol deosebit de important la cei de vârsta a III-a. Sub forma naturală, sărurile minerale nu prezintă fenomene de intoleranţă la iod. Sărurile de iod previn şi combat reumatismul, îmbătrânirea precoce a ţesuturilor, a hipercolesterolemiei, iar pe copii îi ajută la creştere. Alte alimente care conţin iod: algele, ceapa, usturoiul, spanacul, varza, morcovul, prazul, roşiile, perele şi strugurii.
Sărurile de magneziu constituie un stimulent al celulelor, un reechilibrant nervos şi un drenor hepatic. Aceste săruri întârzie îmbâtrânirea şi combat cancerul. Sărurile de magneziu se găsesc în orz, ovăz, porumb, grâu, cartofi, curmale, spanac, sfecla roşie şi polen. Se folosesc în astenii, tremurături, tulburări digestive (hepatobiliare în special), în afecţiunile reumatismale şi altele.
Sărurile de fosfor au rol plastic şi dinamic. Ele se combină cu vitamina D şi menţin la valori normale calciul din organism. Ele influenţează şi funcţionarea normală a sistemului nervos; se găsesc în cereale, usturoi, morcov, ţelină, ceapă, roşii, praz, nucă, polen şi struguri.
Sărurile de cupru sunt indispensabile vieţii celulelor şi a fomării oaselor; ele combat afecţiunile reumatice şi canceroza, sunt antivirale, antiinflamatorii şi intervin în funcţionarea tiroidei, fiind un element antiviral şi antigripal. Se găsesc în migdale, nuci, alune, grâu, sfecla roşie, ceapă, spanac, praz, cireşe, mere, portocale, struguri, polen etc. Împreună cu vitamina C, intervin favorabil în gripe, afecţiuni reumatice etc.
Salata contribuie la ÅŸtergerea urmelor stresului de peste zi
La rândul lor, sărurile de zinc care sunt prezente în frunzele de salată au efect benefic în formarea globulelor roşii asupra glandelor genitale, a hipofizei şi a pancreasului. Ele se mai găsesc în sfecla roşie, grâu, orz, varză, spanac, roşii, piersici, portocale etc. În fine, sărurile de arsen sunt tonice şi reconstituante, înlesnind respiraţia. Sunt indicate în toate formele de lipsă de mâncare, în unele afecţiuni reumatice, în bolile de piele şi ca energizante. Sunt prezente în grâu, orez, usturoi, varză, spanac, morcov, cartof, măr etc. Dar, în afara sărurilor minerale, salata mai conţine şi multe vitamine: A, B, C, D şi E. Existenţa sărurilor minerale benefice şi a principalelor vitamine dau organismului rezistenta la infecţii şi virusuri şi elementele necesare funcţionării normale a organismului. Salata mai conţine multă clorofilă, ce are rol antianemic, aminoacizi şi mucilagii în cantitate mare cu rol deosebit de important în normalizarea digestiei şi a tranzitului intestinal, fiind un real ajutor, sub formă de laxativ, pentru cei ce suferă de constipaţie. Tot în salata verde se găsesc şi substanţe chimice cu rol de hormon care explică două calităţi ale ei, şi anume: salata este un sedativ, consumată mai ales seara, contribuie la ştergerea urmelor stresului de peste zi şi are calitatea de a induce un somn fiziologic. În al doilea rând, acţiunea sedativă se manifestă sub forma unui efect anafrodisiac, de sedare sexuală, în cazurile de hiperexcitabilitate sexuală şi aceasta datorită substanţelor cu funcţie de hormon feminin (estrogen). În afara acestui efect aceste substanţe cu rol de hormoni au un rol deosebit de important în menţinerea integrităţii pielii şi a vindecării multor afecţiuni ale acesteia. Salata verde îşi găseşte întrebuinţări în unele maladii psihice, ale inimii (eretism cardiac), în insomnii, în unele afecţiuni ale căilor respiratorii (bronşita), în diabet, în unele afecţiuni reumatismale (gută, artrită), în menstre dureroase, constipaţie, afecţiuni hepatice etc. Din salată se prepară un decoct astfel: 1 salata bine spălată se fierbe timp de 20 minute cu circa 600 ml de apă. Se obţine un decoct cu care se curăţă pielea mai ales în cazurile de acnee (se pun comprese) sau psoriazis. Aceste comprese mai au şi calitatea de a tonifia pielea feţei (loţionări). Se foloseşte lichidul la temperatura camerei.