Premiul Parlamentului European pentru libertatea de gândire se acordă în acest an organizaţiei MEMORIAL (Oleg Orlov, Serghei Kovalev şi Ludmila Alexeieva în numele Memorial şi tuturor celorlalţi apărători ai drepturilor omului din Rusia), a anunţat preşedintele PE, Jerzy Buzek joi în plen. Ceremonia de decernare a premiului va avea loc în data de 16 decembrie, la Strasbourg.
„Acordând Premiul din acest an celor trei reprezentanÅ£i ai organizaÅ£iei Memorial – Oleg Orlov, Serghei Kovalev ÅŸi Ludmila Alexeieva – ÅŸi celorlalÅ£i apărători ai drepturilor omului din Rusia, sperăm să contribuim la oprirea fricii ÅŸi violenÅ£ei din jurul celor care luptă pentru drepturile omului în FederaÅ£ia Rusă ÅŸi să transmitem mesajul că activiÅŸtii societăţii civile din întreaga lume trebuie să fie liberi să-ÅŸi exercite dreptul la libertatea de gândire ÅŸi de expresie. Trebuie să fim liberi să ne urmăm gândurile, acest lucru fiind esenÅ£ial pentru a ajunge la adevăr. DaÅ£i-mi voie să vă împărtăşesc satisfacÅ£ia mea personală de a putea anunÅ£a astăzi acest premiu în calitate de preÅŸedinte al Parlamentului European ÅŸi de om care vine de la Solidaritatea ÅŸi care a văzut Polonia luptând pentru adevăr ÅŸi câştigând libertatea în anii ’80“, a spus astăzi la Strasbourg preÅŸedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek.
Memorial (Oleg Orlov, Serghei Kovalev şi Ludmila Alexeieva în numele organizaţiei Memorial şi al altor apărători ai drepturilor omului din Rusia) este o organizaţie al cărei prim lider a fost Andrei Saharov şi care promovează drepturile fundamentale în Azerbaidjan, Armenia, Georgia, Tadjikistan, Moldova şi Ucraina. În propunerea de nominalizare a organizaţiei se arată că „Memorial promovează adevărul despre represiunea politică a Uniunii Sovietice şi luptă împotriva încălcărilor drepturilor omului care au loc în prezent în statele post-sovietice, pentru a asigura viitorul lor democratic“.
Oleg Orlov este actualul preşedinte al Memorialului. Pe 6 octombrie 2009, Oleg Orlov a fost amendat şi i s-a cerut să îşi retragă afirmaţiile publice în urma unui proces de defăimare care i-a fost intentat de preşedintele cecen Ramzan Kadîrov. Orlov îl acuzase pe Kadîrov că s-a aflat în spatele uciderii activistei cecene pentru drepturile omului Natalia Estemirova. Orlov însuşi fusese răpit, împreună cu trei jurnalişti, în Inguseţia, pe 23 noiembrie 2007, bătut, ameninţat cu execuţia şi abandonat.
Serghei Kovalev, fondatorul primei asociaţii sovietice pentru drepturile omului în 1969, Grupul de iniţiativă pentru apărarea drepturilor omului din URSS, a fost unul din cei care au pus bazele Memorialului. Kovalev a criticat în mod deschis tendinţele autoritare ale administraţiilor lui Boris Elţîn şi Vladimir Putin. În 1996, în semn de protest, acesta şi-a dat demisia din funcţia de sef al comisiei prezidenţiale pentru drepturile omului a lui Elţîn. În 2002, el a înfiinţat o comisie publică pentru a investiga atentatele cu bombă din 1999 de la Moscova, a cărei activitate a fost de-a dreptul paralizată după persecutarea şi asasinarea membrilor acesteia.
Ludmila Mihailovna Alexeieva, împreună cu Andrei Saharov şi alţii, au pus în 1976 bazele Grupului Helsinki de la Moscova pentru a monitoriza respectarea de către Uniunea Sovietică a Actului final de la Helsinki. Încă din anii ’60, Alexeieva a militat pentru organizarea unor procese corecte ale disidenţilor arestaţi şi prezentarea obiectivă a acestora în mass-media. Ea a fost dată afară din Partidul Comunist şi de la locul de muncă, unde ocupa postul de editor al unei reviste ştiinţifice. Alexeieva a fost copreşedintă, alături de Gari Kasparov şi Gheorghi Satarov, a Congresului Civic Panrus, pe care Alexeieva şi Satarov l-au abandonat în ianuarie 2008 din cauza unor neînţelegeri cu Kasparov. Ea a criticat politica Kremlinului în materie de drepturile omului şi a acuzat guvernul că încurajează extremiştii prin politicile sale naţionaliste, cum ar fi deportările în masă ale georgienilor din 2006 şi raidurile poliţiei împotriva străinilor care lucrau în pieţele publice, precum şi comportamentul ruşilor în Inguseţia.
Premiul Saharov
Din anul 1988, Parlamentul European a acordat Premiul pentru libertatea de gândire, al cărui nume a fost inspirat de un fizician rus, câştigător al Premiului Nobel pentru Pace: Andrei Saharov. Premiul este acordat indivizilor sau organizaţiilor care luptă pentru respectarea drepturilor omului, a libertăţilor fundamentale şi împotriva oprimării şi nedreptăţii. Anul acesta, decernarea premiului coincide cu 20 de ani de la moartea lui Andrei Saharov.
Pe 14 decembrie 2009, comisiile pentru afaceri externe şi dezvoltare şi subcomisia drepturile omului de la Parlamentul European vor avea o reuniune comună cu laureatul Premiului Saharov de anul acesta (sau în absenţa acestuia). Premiul va fi decernat pe 16 decembrie, la Strasbourg. În afara titlului, câştigătorul mai primeşte şi suma de 50.000 de euro.
Website premiul Saharov
http://www.europarl.europa.eu/parliament/public/staticDisplay.do?language=EN&id=42