Despre copii

Parinti buni, parinti rai

o pedeapsa lansata de unul dintre parinti il va determina pe copil sa caute refugiu in bratele celuilalt parinte
Cand parintii nu respecta acelasi set de reguli, copiii sunt primii care detecteaza eventualele “portite de scapare”. O pedeapsa primita de la mama, pe care tata o ignora sau chiar o neaga, il determina pe copil sa-si construiasca imagini contradictorii atat despre cei doi, cat si despre sine, sa se simta nedreptatit si chiar sa puna etichete.
“Mama rea” si “tatal rau” care nu lasa copilul sa se uite la televizor sau sa manance inghetata se vor gandi de doua ori inainte de a lansa interdictiile, daca tin la “imaginea” lor in fata odraslei. Specialistii sustin insa ca pedepsele si recompensele joaca un rol important in educatie: “Este bine sa spuna cand il pedepsesti ca esti parinte rau, iar cand il rasplatesti, ca esti bun. Inseamna ca, depasind nivelul initierii, copilul incepe sa se caute pe sine, inseamna ca deja intelege care este diferenta intre bine si rau. Cand deja face diferenta intre mama buna si mama rea, incepe sa capete identitate, avand in vedere ca pana la o varsta copilul este in simbioza cu mama”, apreciaza psihoterapeutul Diana Ciubotaru, presedintele Asociatiei de Psihoterapia Familiei si a Cuplului Iasi.

Majoritatea parintilor isi conditioneaza copiii. Cei mici prind repede “trucul”, invata astfel ca pot obtine ceva daca se poarta frumos, daca iau note mari etc, dar invata si sa conditioneze la randul lor. Micii “tirani” intorc repede lucrurile in favoarea lor, mergand pana la amenintari comico-dramatice, de obicei niste sinteze rezultate din spusele, in alt context, ale celor mari: “Daca nu-mi cumperi role, nu te mai iubesc”.
Conditionarea lansata in termenii “daca…, atunci…” functioneaza, dar monedele schimbului nu pot fi alese la intamplare. “Toate recompensele trebuie facute fara sa conditionezi iubirea. Nu pedepsesti si nu recompensezi iubirea. Cand pui iubirea ca moneda de schimb, lovesti cel mai profund”, avertizeaza psihoterapeutul iesean. Copilul va invata, astfel, ca totul se plateste cu frica. “Åži este greu sa traiesti o viata intreaga fugind de frica, de starea aceea de disconfort pe care o ai dupa ce actionezi intr-un anumit fel”, ne-a mai spus Diana Ciubotaru.

Oricare ar fi pedeapsa pe care ar aplica-o, parintii nu trebuie sa uite insa ca scopul lor este sa-si educe, sa-si disciplineze copilul, si nu sa-l umileasca. O emisiune absolut insuportabila, “Supernanny”, difuzata nu demult la televizor, a avut ca “urmare” o carte foarte bine scrisa – “Åži tu poti fi supernanny”, de Irina Petrea (Editura “Trei”). La capitolul “pedepse”, autoarea se dovedeste a fi chiar foarte convingatoare: “Daca vrei sa-i dai o lectie, daca vrei ca el sa învete din greseala lui, nu-i rani sentimentele – cuvintele tale, in loc sa aiba efect la nivel cognitiv, actioneaza la nivel afectiv. ÃŽn loc sa traga invatamintele de rigoare, copilul crede ca nu-l mai iubesti, ca nu-ti mai place de el, ca nu e bun de nimic – asta e tot ce ramane, asa ca sa nu te miri de ce lucrurile se repeta”.
Gina Popa www.evenimentul.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *