LifeStyle

Mos Nicolae sau Sannicoara- traditii

Distanţă de numai ÅŸase zile care separă Sântandreiul de Sânnicoară a favorizat o vie circulaÅ£ie a motivelor ÅŸi practicilor rituale, astfel că cercetătorul întâmpină serioase dificultăţi când încearcă stabilirea semnificaÅ£iilor calendaristice. Sântandreiul este plasat într-un timp sumbru, învăluit de spiritele malefice care devin extrem de violente în “Noaptea Strigoilor”. Puterea forÅ£elor potrivnice începe să scadă după miezul nopÅ£ii, la cântatul cocoÅŸilor. Lumea ce părea că merge spre prăbuÅŸire este salvată însă în fiecare an de Sânnicoară, personaj mitologic imaginat ca un moÅŸ cu barbă albă, călare pe cal, a cărui atribuÅ£ie principală era vegherea porÅ£ii cerului dinspre apus, pe unde încearcă soarele să se strecoare în Å£inuturile de miazănoapte. AcelaÅŸi rol îl susÅ£ine legenda – Sântoaderul care păzea poarta dinspre răsărit a cerului.

· Moş Nicolae este o personificare la vârsta senectuţii

Moş Nicolae este o personificare la vârsta senectuţii, a timpului îmbătrânit care a preluat din Calendarul creştin numele şi data de celebrare ale Sf. Nicolae (6 decembrie), personaj real (episcop din Myra, mort probabil în anul 342), apărător al dreptei credinţe în Iisus. În tradiţiile româneşti Moş Nicolae are atribuţii străine de statutul său ierarhic: apare pe un cal alb, aluzie la prima zăpadă care cade la începutul iernii, păzeşte Soarele care încearcă să se strecoare pe lângă el spre tărâmurile de miazănoapte pentru a lăsa lumea fără lumină şi căldură, este iscoada lui Dumnezeu pe lângă Drac, ajută văduvele, orfanii şi fetele sărace la măritat, este stăpânul apelor şi salvează de la înec corăbierii, apără soldaţii pe timp de război, motiv pentru care este invocat în timpul luptelor. În nopţile marilor sărbători, când se deschide cerul pentru o clipă, oamenii pot să-l vadă stând la Masa Împărătească în dreapta lui Dumnezeu. Moş Nicolae împarte astăzi, asemănător lui Moş Crăciun, daruri celor mici. Mai veche este însă tradiţia pedepsirii copiilor neascultători cu nuieluşa lăsată în încălţările lor în noaptea de 5/6 decembrie. Ca sfânt, Moş Nicolae a fost mai darnic cu pedepsele decât cu recompensele. Conform tradiţiei creştine, el pedepsea pe cei care se abăteau de la dreapta credinţă lovindu-i cu nuiaua peste mâini. Ziua de 6 decembrie încheie ciclul de sărbători şi practici magice, dedicate în special lupilor şi spiritelor morţilor-strigoi, început la mijlocul lunii Noiembrie (Filipii de Toamna, Filipul cel Schiop, Ovidenia, Lăsatul Secului de Crăciun, Noaptea Strigoilor şi Sântandrei) şi încheiat la începutul lunii decembrie (Zilele Bubatului, Varvara, Moş Andrei), specific unui străvechi început de an autohton, probabil Anul Nou dacic.

Sânnicoară reproduce un vechi nume propriu, gr. Nikolaos, folosit în Grecia antică cu multe secole înaintea erei noastre. “Nikolaos se încadrează într-o bogată familie de compuse al căror prim element este nik – (verbul nikao – “a învinge”, substantivul nike – “victorie”), semnificaÅ£ia acestuia explicând în bună măsură favoarea de care se bucură numele ÅŸi, implicit, frecvenÅ£a lui în onomastica greacă” (Ionescu c., 1975, p. 219).

· Sărbătoarea de pe şase decembrie prefigura victoria binelui asupra răului

TradiÅ£iile populare româneÅŸti par a nu fi străine de semnificaÅ£iile străvechi ale numelui grecesc. Sărbătoarea de pe ÅŸase decembrie prefigura victoria binelui asupra răului, a luminii asupra întunericului: “la Sf. Nicolae se întoarce noaptea la ziuă cu cât se suceÅŸte puiu-n găoace” (Rădulescu-Codin, Mihalache, 1909, p. 91), spune o zicală musceleană. AceleaÅŸi simboluri optimiste apar ÅŸi din legenda ardeleană despre Sânnicoară ÅŸi Sântoader, păzitori ai Soarelui, ca ÅŸi din tradiÅ£ia bucovineană care susÅ£ine că Sânnicoară poate fi văzut în noaptea de Anul Nou “în lumina mare, atunci când cerurile se deschid de trei ori” (Pamfile, 1914, p. 157). Legendele ÅŸi tradiÅ£iile dedicate lui Sânnicoară, în esenţă precreÅŸtine, vorbesc de puterea sa neobiÅŸnuită invocată de soldaÅ£ii care porneau la luptă, de ajutorul dat, ca stăpân al apelor, corăbierilor; de sprijinul acordat fetelor sărace la măritat, de grija purtată sufletelor etc. Dacă la informaÅ£iile etnografice ÅŸi folclorice de mai sus adăugăm contextul favorabil în care este prezentat Sânnicoară în colinde, ca ÅŸi poziÅ£ia sa privilegiată în Panteonul românesc, putem afirma că acesta a fost un personaj mitologic al cărui cult se asemăna cu cel al Sântoaderului, Sângiorzului, Sântiliei ÅŸi Sâmedrului. Sunt indicii că unele atribuÅ£ii ale lui Sânnicoară au fost preluate, treptat, de sărbătorile vecine: Sântandrei ÅŸi de sărbătorile de iarna. (www.crestinortodox.ro)

Tradiţii
MoÅŸ Nicolae – în seara de ajun

Tradiţia spune că în noaptea de 5/6 decembrie se spune că Moş Nicolae vine la geamuri şi vede copiii care dorm şi sunt cuminţi, lăsându-le în ghete dulciuri şi alte daruri, însă tot el este acela care-i pedepseşte pe cei leneşi şi neascultători. În dimineaţa de Sf. Nicolae, copiii cuminţi găsesc daruri în ghetuţe. E un obicei vechi, nu numai la români, de a face cadouri în aceasta zi. Spre deosebire de Moş Crăciun, Moş Nicolae nu se arată niciodată. De altfel, povestea darurilor împărţite pe furiş în această noapte începe din vechime.
Se spune că însuşi Sfântul Nicolae a ajutat trei sărmane fete din oraşul său, aducându-le dar de zestre, noaptea, fără a fi văzut. Casa în care trăiau cele trei surori era mai mult decât săracă. Tatăl lor plănuia să-şi vândă fetele, crezând că astfel se va chivernisi. Plânsetele şi rugăminţile fiicelor sale nu l-au înduplecat pe bătrânul cu suflet negru. Sfântul Nicolae a aflat despre nenorocirea ce se petrecea nu departe de locuinţa sa. Noaptea, pe furiş, el a aruncat o pungă plină cu galbeni în camera fetei celei mai mari. Astfel, ea a reuşit să se mărite curând. La fel a făcut Moşul şi în următorii doi ani, iar sora cea mijlocie şi apoi cea mică au reuşit să se aşeze la casele lor. De atunci şi până în zilele noastre, în fiecare noapte a Sfântului Nicolae, cei dragi nouă, şi în special copiii, primesc daruri, de la Moşul care nu li se arată niciodată.

www.monitorulsv.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *