Sanatate

Legătură clară între maladia Parkinson şi pesticide

Inhalarea sau ingerarea de pesticide creşte riscul de îmbolnăvire de Parkinson, afirmă Pierre Burkhard, specialist în neuro‑ştiinţă la Clinicile Universitare din Geneva, care analizează două studii publicate recent referitoare la legătura între produsele chimice şi bolile neuro‑degenerative.

“Aceste două piese importante completează puzzle‑ul”, afirmă Burkhard referindu‑se la cele două studii. Cel dintîi, publicat în revista Annals of Neurology, realizat de o echipă franceză (Inserm ÅŸi Universitatea Pierre ÅŸi Marie Curie), s‑a concentrat pe agricultori. Cercetătorii au chestionat un grup de 224 de pacienÅ£i bolnavi de Parkinson, pe care i‑au comparat cu un grup de 557 de persoane care nu sufereau de această boală, de aceeaÅŸi vîrstă ÅŸi sex ÅŸi care locuiau în acelaÅŸi departament. “Expunerea la pesticide pe toată durata vieÅ£ii lor profesionale a fost atent reconstituită, conform unui comunicat. ParticipanÅ£ii la studiu au furnizat un mare număr de informaÅ£ii, precum suprafaÅ£a exploataÅ£iilor agricole, tipul de culturi ÅŸi pesticidele folosite, numărul de ani ÅŸi frecvenÅ£a anuală de expunere sau metoda de împrăştiere a îngrăşămintelor”.

Rezultatul a fost următorul: agricultorii bolnavi de Parkinson folosiseră mai des pesticide şi pe o durată mai mare decît membrii grupului martor; riscul de îmbolnăvire de Parkinson a fost pînă la 2,4 ori mai mare la cei care au folosit insecticide pe bază de organoclor (de exemplu, DDT, Lindan), o gamă de pesticide foarte utilizată între 1950 şi 1990, interzisă în prezent.

Celălalt studiu, publicat în American Journal of Epidemiology, a fost realizat de cercetători de la Universitatea UCLA pe un grup de 368 de persoane bolnave de Parkinson, care au stat timp de mulţi ani la o distanţă de cel puţin 500 m de suprafeţe agricole pe care fuseseră răspîndite pesticide între 1974 şi 1999. Aceeaşi constatare: riscul de îmbolnăvire la aceşti oameni a crescut cu 75 la sută. Chiar mai rău, printre cei în vîrstă de 60 de ani sau mai puţin, care au fost expuşi foarte devreme la aceste produse chimice, factorul de risc era de 4 la 6.

Aceste două studii se adaugă numeroaselor cercetări făcute anterior, chiar dacă cifrele sînt puţin diferite, deoarece expunerea umană la pesticide a fost şi rămîne greu de stabilit cu precizie. Unul din cele mai ample studii, efectuat în 2006 de Harvard School of Public Health din Boston, a vizat 143.000 de persoane; el a permis stabilirea faptului că 70 la sută dintre persoanele expuse riscau să se îmbolnăvească de Parkinson.

“Ipoteza cea mai solidă referitoare la cauzele bolii constă într‑o îmbinare a factorilor de mediu ÅŸi genetici, precizează Pierre Burkhard. Åžtim că aproape 10 la sută din cazuri sînt datorate mutaÅ£iilor genetice”. Or, o altă pistă a apărut recent, tot genetică: “S‑a început identificarea unor gene, numite de *susceptibilitate+, care nu induc direct boala, dar conferă anumitor indivizi o fragilitate mai mare la *agresori+ de mediu. Åžtim că în mediul rural există mai multe cazuri de Parkinson decît la oraÅŸ ÅŸi, de asemenea, că oamenii de la Å£ară care au băut apă de izvor sînt mai expuÅŸi riscului de îmbolnăvire. ÃŽn plus, conform experienÅ£elor, animalele de laborator expuse pesticidelor au dezvoltat o formă de Parkinson”.

Ce să mai zicem de consumatorii care pot ingera pesticide atunci cînd mănîncă fructe ÅŸi legume! “O doză punctuală nu va cauza boala, afirmă medicul, dar dozele acumulate pe parcursul mai multor ani pot fi la originea unor cazuri de Parkinson ÅŸi constituie o ipoteză adesea evocată”.

Sursa: www.evenimentul.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *