Profund marcată de principiile filosofiei taoiste, medicina tradiţională chineză operează cu o terminologie şi cu un mod de abordare a patologiei care par stranii pentru medicii occidentali.
Or, după cum ne-a spus dl dr. Adrian Florea, preşedinte şi director general al Institutului Român pentru Dezvoltarea Potenţialului Uman, Fundaţia Română Qitaky, sprijinindu-se pe o bună cunoaştere a fenomenologiei universale şi pe principiul că legile Universului acţionează la fel peste tot, filosofii-medici chinezi antici au înţeles că toate procesele legate de naşterea, evoluţia, fiziologia şi patologia omului sînt o reflectare la scară umană a unor procese fireşti la nivel macrocosmic. De aceea, ei au adoptat o terminologie care alege elemente din natură pentru a defini stări energetice fundamentale, ciclurile de manifestare a acestora în sens generator sau distructiv şi multe altele.
Cum începe tratamentul?
Mai întotdeauna, spune dl dr Adrian Florea, medicina chineză abordează tratamentul unor astfel de afecÅ£iuni prin restabilirea echilibrului funcÅ£ional ÅŸi energetic al splinei, pancreasului ÅŸi ficatului, reducîndu-se consumul alimentelor dăunătoare acestora. Dar, începutul important al curei îl constituie calmarea spiritului: “Bolnavul trebuie să înveÅ£e să vorbească în deplină conÅŸtiinţă asupra fiecărui cuvînt pronunÅ£at, fără a mai permite minÅ£ii să se împrăştie în mai multe gînduri parazite. Aceasta este posibil de realizat prin rugăciuni, meditaÅ£ie, cîntece dedicate credinÅ£ei, afirmaÅ£ii pozitiviste sau contemplarea tacită a unor peisaje mirifice. Pe fondul unei minÅ£i limpezite, calme ÅŸi mai puternice, tratamentul va putea avea un succes mai sigur. Unele ÅŸcoli de acupunctură promovează metoda de înÅ£epare sau masare reflexologică a puctului VU15, binecunoscut de specialiÅŸti drept un punct al meridianului Vezicii Urinare, care serveÅŸte la calmarea spiritului ÅŸi a inimii. De altfel, cărÅ£ile de căpătîi ale acupuncturii antice sugerează că orice ÅŸedinţă de acupunctură trebuie să înceapă cu tratarea lui shenn, adică a spiritului”.
Ce ar fi bine să mîncăm?
După cum spune dl dr. Adrian Florea, “calmarea inimii înseamnă – în limbajul medicinii tradiÅ£ionale chineze – un aport mai mare de Yin”, energie cu caracter rece, static: “PuÅ£in praf din cochilii de stridii dizolvat în apă călduţă ÅŸi băut zilnic, dimineaÅ£a, ar fi de mare folos! Tot atît de utile ne-ar fi ÅŸi grîul, orzul brun ÅŸi ovăzul, ca ÅŸi ciupercile bureÅ£i. O infuzie din paie de ovăz poate ajuta mult, înlăturînd ÅŸi insomniile. InsistaÅ£i în alimentaÅ£ie asupra castraveÅ£ilor, Å£elinei, salatei verzi sau sucului obÅ£inut din acestea două din urmă. Dudele ÅŸi lămîile ajută la calmare ÅŸi la creÅŸterea capacităţii de concentrare ÅŸi memorare, alungînd ÅŸi ele insomnia. Sîmburii de mandarine au ÅŸi ei un efect sedativ, ajutînd – alături de celelalte – la reglarea tensiunii arteriale. Mai puteÅ£i adăuga la dietă ÅŸi mărarul ÅŸi busuiocul, atît în mîncăruri cît ÅŸi ca infuzii. Dacă suportaÅ£i, nu evitaÅ£i laptele de vacă ÅŸi, mai ales, laptele de capră, ca ÅŸi untul din aceste tipuri de lapte”.
Cîteva reţete savuroase!
Ca să reduceÅ£i o tensiune arterială prea mare ÅŸi persistentă, dl dr. Adrian Florea recomandă “consumul dimineaÅ£a, pe stomacul gol, a cîte o tomată crudă (puteÅ£i să puneÅ£i ÅŸi puÅ£in zahăr peste ea); sau, mîncaÅ£i 5 banane pe zi sau beÅ£i, de 2 ori/zi, suc de ridiche neagră (cîte un pahar) sau cîte un pahar pe zi de suc de Å£elină (împreună cu un pumn de seminÅ£e crude de floarea soarelui)”.
Iată ÅŸi un preparat care, spune dl Florea, sigur o să vă placă la masa de prînz sau la cină: “50 g tulpini de Å£elină, 50 g orez ÅŸi 750 ml apă; într-un vas, puneÅ£i la fiert 500 ml apă, iar în altul, restul de 250 ml. Cînd apa fierbe, puneÅ£i Å£elina (tăiată în bucăţi de 2 cm) ÅŸi orezul în vasul mai mare, acoperiÅ£i ÅŸi fierbeÅ£i 20 minute, amestecînd din cînd în cînd. ÃŽn acest timp, puneÅ£i frunzele rămase de la Å£elină în vasul mic ÅŸi fierbeÅ£i 5 minute. Apoi, amestecaÅ£i cele doua preparate. Nu puneÅ£i sare, ci doar ceva condimente: puÅ£in piper, leuÅŸtean ÅŸi ghimber”.