Halloween romanesc

Importată de la americani, Halloween sau noaptea vrăjitoarelor (31 octombrie) este, de fapt, o foarte veche sărbătoare a celţilor, care coincidea cu sfîrşitul anului. Ulterior, a fost adoptată şi de romani şi dedicată recoltei şi belşugului.

ÃŽn America a ajuns mult mai tîrziu, în 1840, prin imigranÅ£ii irlandezi. Pentru catolici, Halloween reprezintă “noaptea dinaintea zilei morÅ£ilor” ÅŸi are o dublă semnificaÅ£ie, religioasă ÅŸi de ritual laic străvechi. ÃŽn timp, americanii au ajuns să considere că Halloween este un fel de marcă naÅ£ională ÅŸi majoritatea habar nu au că ÅŸi la ei e o tradiÅ£ie împrumutată.

Baluri în noaptea vrăjitoarelor TradiÅ£ia balurilor de Halloween continuă cu succes de cîţiva ani buni în toată Moldova. “Sărbătoarea în sine este deosebită. Se dau bomboane ÅŸi muzică bună, dansează ÅŸi profesorii cu noi”, am aflat de la Andrei, un elev din clasa a VII-a, din BotoÅŸani. “Trebuie să mă îmbrac într-un costum ÅŸi să dansez, să cînt ÅŸi să povestesc alături de prietenii mei întîmplări cu vrăjitori ÅŸi zîne”, ne-a mărturisit ÅŸi micuÅ£ul Alexandru, din IaÅŸi. La Roman, amatorii de senzaÅ£ii tari din seara de 31 octombrie se vor întîlni pe… 3 noiembrie, la Interclub, în cadrul unui superbal cu costumaÅ£ii pe măsură, cu fel ÅŸi fel de parade ÅŸi cu sponsori cu dare de mînă. Pînă atunci însă, ÅŸcolile municipiului freamătă a sărbătoare, vînzoleala de Halloween implicîndu-i pe elevi ÅŸi părinÅ£i, deopotrivă. “Pe vremea mea nu era aÅŸa ceva! Abia că puteam să ne ducem cu colinda ÅŸi cu uratul, la sărbătorile de iarnă. Åži acolo cu teamă, ca nu cumva să te vadă vreunul de la utece. Te pîrau ÅŸi te alegeai cu media scăzută la purtare, dacă nu cumva cu alte belele, dar era mai bine, că nu era atîta dezmăţ ÅŸi bani risipiÅ£i”, a mărturisit Ana Maria Cristea, o mămică sufocată de grijile din “noaptea vrăjitoarelor”. La petrecerea de la Liceul Teoretic “Mihai Eminescu” din Bîrlad a fost invitat ÅŸi un oaspete din SUA, sosit în localitate pentru a învăţa limba română. Åži copiii de la Åžcoala “Principesa Elena Bibescu” se vor distra pe cinste, mai ales că ei au învăţat despre Halloween de la Global Volunteers, care de cîţiva ani activează în localitate. La Bacău, tinerii sînt aÅŸteptaÅ£i la Centrul “American Corner”. “E doar o modă” Pentru că este prilej de petrecere, sărbătoarea a prins mai mult la tineri. “Este rău că se pun în valoare sărbători americăneÅŸti. Le avem pe-ale noastre în România, dar nu se pun în valoare. Este păcat că nu sîntem în stare să inventăm ceva, ÅŸtim numai să copiem”, a fost de părere preotul Mihai AgafiÅ£ei, din BotoÅŸani. “Cînd am aflat prima oară despre acest gen de sărbătoare, mi-am spus că avem ÅŸi noi tradiÅ£ia noastră, cu măşti de Anul Nou. Cred că unele dintre obiceiurile noastre transmise ÅŸi păstrate ca să alunge spiritele rele sînt mai vesele decît ale lor”, a fost de părere dl Åžtefan Prigoreanu (56 de ani, Roman). Mai puÅ£in radical, directorul Centrului JudeÅ£ean pentru Conservarea ÅŸi Promovarea Culturii TradiÅ£ionale IaÅŸi, Adrian Ardeleanu, nu crede că sărbătoarea va putea influenÅ£a tradiÅ£iile româneÅŸti: “Halloween-ul nu va putea influenÅ£a în vreun fel tradiÅ£iile noastre legate de strigoi. De altfel, aceasta este o sărbătoare preluată la nivelul marilor oraÅŸe ÅŸi nu se regăseÅŸte în nici o formă în mediul rural. Acolo nu interesează, pentru că tradiÅ£iile sînt mai puternice. Nu este o sărbătoare care să se poată menÅ£ine la noi. E doar o modă ÅŸi se ÅŸtie, modele vin ÅŸi trec”. “Eu cred că nu o să prindă chiar atît de tare pentru că nu este pe sufletul nostru. Åži la noi, cîndva, se făceau baluri mascate, iar Caragiale ironiza această nouă modă importată din Occident. Halloween-ul a prins la o minoritate, nu la o majoritate, nu va reuÅŸi să prindă sufletele românilor”, a punctat ÅŸi directorul Centrului pentru Cultură ÅŸi Arte “Carmen Saeculare” NeamÅ£, dl Constantin Alupului Rus. Åži totuÅŸi, Halloween-ul are ÅŸi un element comun cu sărbătorile româneÅŸti: bostanul. “Toamna, la finalul muncilor agricole de peste an, se mai obiÅŸnuieÅŸte ÅŸi astăzi să se facă strigoi din bostani ciopliÅ£i, cu lumînări. AÅŸ putea spune că obiceiul acesta este mai vechi la noi decît la americani”, a explicat dl Adrian Ardeleanu. Povestea bostanului Conform credinÅ£ei vechi, în această noapte toate legile universului devin neaplicabile, iar spiritele morÅ£ilor pot să interacÅ£ioneze cu cei vii. Una dintre vedetele de Halloween este dovleacul-felinar, care are ÅŸi el o legendă “americănească”. Povestea spune că un beÅ£iv notoriu, pe nume Jack, a reuÅŸit să captureze un drac într-un copac ÅŸi nu l-a lăsat să plece decît atunci cînd făptura întunericului s-a legat să nu îl mai sperie niciodată. După ce omul a murit, spiritul său nu a fost primit în Rai, pentru că avea o înÅ£elegere cu Necuratul, dar nici în Iad, pentru că îl păcălise pe Aghiuţă. Rătăcitor între două lumi, sufletul a avut din partea drăcuÅŸorului un singur ajutor –- o lumînare într-un dovleac. ReÅ£etă de Halloween Degete de vrăjitoare Ingrediente (pentru patru porÅ£ii): 20 buc crenvurÅŸti; 4 pulpe de pui; un kilogram de cartofi (pentru piure); 20 grame unt; 350 ml lapte; sare ÅŸi pipercolorant verde (pentru piure); pătrunjel; migdale felii Mod de preparare: Se curăţă picioarele de pui de piele ÅŸi se apăsă astfel încît să se vadă oasele. Se condimentează ÅŸi pun la cuptor pînă se rumenesc. Se crestează cremvurÅŸtii la un capăt, unde se înfige o migdală, apoi se prăjesc. Din cartofi se face un piure, care se colorează în verde. Se aranjează pe farfurii piureul, o pulpă pui ÅŸi o “mînă” cu degete de vrăjitoare. La final se ornează cu pătrunjel. • • • Receptivi la nou, ţăranii din Moldova au venit cu bostani la piaţă. Chiar dacă scuipă în sîn ÅŸi nu pricep de ce trebuie baluri la sărbătoarea americanilor, ei ÅŸtiind că strigoii se întorc la Sfîntul Andrei, spun, la fiecare sfîrÅŸit de octombrie, că bostani să fie, că de Halloween mai văd ei… (ASIS) www.evenimentul.ro