Fertilitatea în România, între intenţie şi declin

Diferenţele dintre numărul de copii doriţi şi al celor născuţi pot fi reduse prin politici sociale coerente, a fost concluzia seminarului „Fertilitatea în România, între intenţie şi declin” organizat joi, 3 iulie, de Fondul ONU pentru Populaţie şi Institutul Naţional de Statistică. Prilejuit de finalizarea primului Studiu „Generaţii şi Gen”, evenimentul a pus în discuţie măsura în care politicile guvernamentale răspund nevoilor actuale ale cuplurilor de a avea numărul de copii dorit.

De la 2,2 copii la o femeie în 1989, valoare care asigura înlocuirea generaţiilor, rata totală a fertilităţii (numărul de copii născuţi de o femeie în perioada ei fertilă) a coborât la doar 1,3 copii la o femeie în 1995 şi s-a menţinut constantă până în prezent. Altfel spus, modelul de fertilitate din ultimii 10 ani arată o scădere de aproape un copil la o femeie faţă de ultimele decenii ale perioadei comuniste.

Emanciparea femeii şi participarea crescândă a acesteia la activităţi economice în afara gospodăriei, intensificarea fenomenului de migraţie, reducerea influenţei normelor culturale, creşterea mobilităţii sociale, sporirea cheltuielilor pentru creşterea şi educarea copiilor, incertitudinea şi stresul sunt tot atâţia factori care au dus la scăderea natalităţii. Perceperea diferită a existenţei, care ajunge să fie caracterizată de individualism şi consumism, influenţează de asemenea numărul de copii aduşi pe lume.

Majoritatea ţărilor civilizate se confruntă cu o scădere accelerată a natalităţii şi a fertilităţii, iar România imită şi în acest domeniu ţările dezvoltate.

Studiul arată că foarte puţine cupluri îşi doresc mai mult de unul sau doi copii. Mai îngrijorător este faptul că peste 70% dintre cupluri au declarat că nu îşi (mai) doresc deloc copii. Aspectele financiare – situaţia financiară, munca plătită a femeilor sunt determinante în decizia de a (mai) avea un copil, fiind cele care vor avea cel mai mult de suferit la venirea pe lume a unui copil.

La seminar au participat sociologi, psihologi, statisticieni, demografi şi autorităţi. Specialiştii au analizat datele obţinute de Studiu pentru a identifica tendinţe sociale şi a le folosi la elaborarea de strategii şi măsuri care să pregătească România pentru tendinţa clară de scădere şi îmbătrânire a populaţiei.

Cele mai importante măsuri care ar putea veni în ajutorul cuplurilor de a avea copiii pe care şi-i doresc:

– grădiniÅ£ele cu orar prelungit ar permite femeilor să lucreze;
– înfiinÅ£area grădiniÅ£elor ÅŸi a creÅŸelor de către angajator ar da opÅ£iunea părinÅ£ilor să fie aproape de copii;
– un program de lucru flexibil ar mări timpul pe care tinerii părinÅ£i îl alocă familiei ÅŸi casei;
– crearea unor condiÅ£ii de viaţă mai bune, în special facilitarea accesului tinerilor la locuinÅ£e;
– programe de dezvoltare rurală;
– creÅŸterea accesului ÅŸi calităţii serviciilor de sănătate a reproducerii, inclusiv planificare familială.

Rezultatele cercetării Generaţii şi Gen stau la baza unei serii de seminare tematice, seminarul „Fertilitatea în România, între intenţie şi declin” fiind al doilea dintre ele.

Fondul ONU pentru PopulaÅ£ie este o agenÅ£ie internaÅ£ională de dezvoltare care promovează dreptul fiecărui om – femeie, bărbat, copil – la o viaţă sănătoasă ÅŸi cu ÅŸanse egale în societate. Fondul ONU pentru PopulaÅ£ie ajută ţările în care activează să folosească informaÅ£iile despre populaÅ£ie pentru a elabora politici ÅŸi programe de reducere a sărăciei ÅŸi de creare a condiÅ£iilor pentru ca fiecare sarcină să fie dorită, fiecare naÅŸtere să fie sigură, fiecare tânăr să fie protejat de HIV/SIDA ÅŸi fiecare fată ÅŸi femeie să fie tratată cu respect ÅŸi să trăiască o viaţă demnă.

http://www.unfpa.ro