AlimentaÅ£ia reprezintă una din căile esenÅ£iale de menÅ£inere a sănătăţii dar ÅŸi de inducere a bolii. Hipocrate, părintele medicinei, spunea că “Hrana pe care o mănînci sa‑ţi fie medicament!” ÅŸi nu mai este o noutate că vindecarea bolilor, în general, începe prin schimbarea alimentaÅ£iei.
Sinigrina din hrean şi muştar este cancerigenă
Cauzele bolii canceroase sînt multiple dar, printre ele, o serie de factori alimentari sînt direct implicaÅ£i în etiologia bolii. “Luate separat, majoritatea substanÅ£elor chimice sînt incapabile să iniÅ£ieze degenerare malignă, fiind, de fapt, substanÅ£e precancerigene. Acestea ajung să declanÅŸeze boala abia după ce sînt activate la nivel hepatic sau în alte organe. Momentul esenÅ£ial al degenerării este constituit de rezistenÅ£a factorilor celulari faţă de agresiunea chimică. Dacă fenomenele represive se dovedesc ineficiente, celula începe să se multiplice necontrolat, intrînd într-o fază de dezvoltare greu de stăpînit prin metodele medicinei alopate”, ne-a spus dna dr. Floarea Damaschin, medic primar igienă, doctor în ÅŸtiinÅ£e medicale, ÅŸef de disciplină la Facultatea de Medicină din ConstanÅ£a.
Dintre substanÅ£ele cancerigene, foarte multe există, în mod natural, în alimente. Acestea sînt sintetizate normal în animale ÅŸi plante. Numeroase cercetări au scos în evidenţă influenÅ£a nefastă a unor alimente precum carnea ÅŸi grăsimile de origine animală, mezelurile, brînzeturile grase ÅŸi fermentate, margarina, zahărul, conservanÅ£ii ÅŸi aditivii alimentari etc., care fie conÅ£in substanÅ£e toxice cancerigene, fie favorizează formarea unor metaboliÅ£i chimici care iniÅ£iază ÅŸi întreÅ£in carcinogenoza. De aceea, astfel de alimente nu trebuie consumate nici de bolnavi ÅŸi nici de către oamenii sănătoÅŸi, pentru că ele inhibă funcÅ£iile sistemului imunitar. “Este demonstrat experimental că o serie de alcaloizi, compuÅŸi fenolici, precum gosipolul, estrogenii naturali, safrolul, glicozizii, diferite uleiuri volatile, antibiotice ÅŸi insecticide declanÅŸează procesul de carcinogenoză. Un alcaloid cu puternică acÅ£iune cancerigenă este sinigrina, care se găseÅŸte în hrean ÅŸi muÅŸtar”, ne-a spus dna dr. Damaschin.
Atenţie la cerealele mucegăite
Există o corelaÅ£ie directă între aria largă de incidenţă a carcinomului hepato-celular ÅŸi contaminarea alimentelor. Dezvoltarea mucegaiurilor pe produse alimentare determină secretarea de micotoxine cu spectru larg de acÅ£iune toxică. S-au evidenÅ£iat peste 240 de mucegaiuri toxicogene ÅŸi s-au identificat peste 2.000 de substanÅ£e toxice. Dintre acestea, aflatoxinele sînt puternic hepatotoxice, hepatocancerigene ÅŸi mutagene pentru majoritatea mamiferelor. ÃŽn funcÅ£ie de specie, poate predomina fie efectul toxic, fie cel cancerigen.”Aflatoxinele, produse de Aspergilus flavus, contaminează cerealele, în special porumbul, depozitate în climat umed ÅŸi cald. Ele pătrund în organism atît cu cerealele mucegăite, prelucrate sub diverse forme, dar ÅŸi cu laptele, brînzeturile ÅŸi carnea provenite de la animalele furajate cu astfel de cereale”, spune dna dr. Damaschin.
Din aceste motive, ţinîndu-se seama de nocivitatea deosebită a produşilor de metabolism fungic, experţii FAO/OMS au admis un nivel maxim de aflatoxină de 30 micrograme/kg alimen. Ca nivel de comparaţie sînt menţionate ţările Americii Centrale, unde cantitatea de aflatoxină din produsele agricole atinge 900-3.800 micrograme/kg. Faţă de nivelul admis de FAO/OMS, în unele ţări legislaţia este mult mai restrictivă şi în curs de revizuire.
Prevenirea acţiunii cancerigene a micotoxinelor ingerate asupra organelor interne se realizează, spune dna dr. Damaschin, printr-o alimentaţie bogată, mai ales, în vitaminele A, D, K şi bazată pe cereale, legume şi fructe proaspete.
Sursa: www.evenimentul.ro