Ultimele descoperiri stiintifice (epocale) afirma (conciliind Stiinta cu Religia) ca la originile universului nu a stat Big-Bang-ul, ci ”Ideea”, ceea ce impune recunoasterea existentei Creatorului. Voltaire insusi, inainte de a inchide ochii pentru totdeauna, s-a convertit crestineste, afirmand: ”si totusi trebuie sa existe un ceasornicar” (in absenta caruia, este de neinteles perfectiunea mecanismului rotatiei, perfect sincronizate, a corpurilor ceresti: soarele, luna, pamantul si satelitii naturali.
Concluzia pe care o putem desprinde din acest rationament sumar, asumat de cele mai stralucitoare minti ale lumii, credem ca nu poate fi alta decat ca la baza oricaror creatii umane trebuie sa stea ”Proiectul”. Cand este, insa, vorba de o opera de complexitatea creatiei sau a reprezentarii culturale a unei natiuni sau a unui continent, atunci pluralul ia locul, in mod imperativ, singularului. Deci, ”Proiecte”. A te rezuma la un singur ”proiect”, te conduce, inevitabil, la un esec de proportii. Ne-o dovedeste comunismul, care, obsedat de unicitatea unui proiect si ”incremenit in el”, a esuat lamentabil, aruncand in derizoriu, deopotriva conceptia politica, principiile si programul de actiune din toate domeniile de activitate.
Avand in minte toate aceste idei, cristalizate intr-o experienta recenta, comuna noua tuturor, dupa prabusirea comunismului ca sistem politic, social, economic si cultural, am proiectat, inca de la inceputul deliberarilor noastre comune, ca membru al ”Asociatiei Capitala Culturala a Europei, Sibiu 2007”, cadrul general al intregului program pentru anul 2007. L-am gandit prin prisma unui sistem de coordonate fundamental si ineluctabil, centrat pe dialogul Sibiu – Luxemburg (din perspectiva aderarii noastre la Uniunea Europeana), in care abcisa este Europenitatea, iar ordonata, Nationalitatea, exprimata prin Regionalitate (Transilvania) si redusa, exemplar, la Zonalitate (Sibiul si imprejurimile), dupa principiul ”pars pro toto”. Nici un moment nu am exclus din proiectul nostru ”Hinterlandul” Sibiului, cata vreme, pastram in memorie cuvintele lui Gheorghe Baritiu, conform caruia, niciodata Sibiul nu ar fi devenit cel care ”este”, fara sprijinul si cooperarea sa cu satele din jurul sau, Luxemburgul, asociindu-si o regiune internationala (din Marea Regiune facand parte teritorii din Belgia, Franta si Germania) in calitate de oras-pereche, in indeplinirea, dimpreuna, a rolului de ”capitala culturala europeana”. Aceasta, in baza principiului reprezentarii cultural-teritoriale a unui areal mai vast, geografic, capabil sa reliefeze, mai deplin, proeminenta cultural-istorica a ”centrului” insusi.
Proiectul nostru avea o calitate indiscutabila: aceea de a defini, mai bogat, mai divers si mai plenar, insasi identitatea cultural-istorica a Sibiului (in sens antropologic), stiindu-se prea bine ca valoarea reala a unui centru urban era, in evul mediu, direct dependenta (si ca atare, comensurabila) cu distanta geografica pana la care isi trimite (si sunt similate) propriile valori si modele culturale.
Patrunzand mai profund in esenta fenomenologica a proceselor cultural-istorice si etnoculturale, perspectiva aleasa de noi genera un proiect de maxima valoare si generozitate, constand in posibilitatea realizarii unui dialog organic intre valorile culturale ale orasului si cele ale satului, si implicit, intre cele ale culturii ”si civilizatiei” aulice, scrise cu cele rurale, orale, traditionale.
Un asemenea proiect beneficia, la Sibiu, pe langa patrimoniul material si imaterial, viu, activ (”in actu”) sau pasiv (retras din activitate), al celor doua structuri social-istorice (orasul si satele din jur), de doua institutii de importanta nationala, cu programe, colectii si proiecte culturale absolut complementare: Muzeul National Brukenthal si Complexul National Muzeal ”ASTRA”.
Gandit intr-o asemenea viziune macro-istorica si profund axiologica (prin conjunctia celor doua categorii de valori culturale), ofeream evenimentului in sine (capitala culturala a Europei, din anul 2007), sansa unui grandios si profund original proiect general, Sibiul putand deveni prima capitala culturala a Europei care sa primeneasca schema obosita, dupa XXXI editii, a axarii intregului program numai pe proiecte de spectacole culturale si de divertisment artistic, de sorginte urbana.
Beneficiind de calitatea mea de membru fondator al Asociatiei ”Capitala Culturala Europeana, Sibiu 2007”, am propus ca ”osatura” intregului program general sa fie gandita pe sistemul trinitar: Religie-Stiinta-Cultura (Arta).
Proiectul ”Religie” este acoperit, magistral, in anul 2007 prin Adunarea Ecumenica Europeana, a carei prezenta la sibiu in acest an nu poate fi decat de ”inspiratie divina”.
Proiectul stiintific, refuzat cu obstinatie de Comisarul Guvernului (ma intreb de ce, oare?) este acoperit (prin bunavointa UNESCO, care nu a pregetat sa aprobe finantarea acestuia si totodata, propria tutela, dupa ce directorul Mustafa el Tayeb a ramas impresionat de valoarea culturala si stiintifica a Muzeului Civilizatiei Populare Traditionale ”ASTRA”) de organizarea ”Colocviului international de istoria civilizatiei europene”, propus de Muzeul ASTRA, patronat de Academia Romana si sustinut (coorganizat) de Centrul de Studii Transilvane Cluj.
Pentru proiectele ”Cultura- Arta”, am propus o structura tripartita, constand din triada: cultura si patrimoniul cultural istoric, cultura si patrimoniul cultural-artistic modern (acestea doua situandu-le la extremitatile ”axei”), iar in mijloc, ca element-liant, indispensabil si coagulant, cultura si patrimoniul cultural traditional.
In prima categorie, vedeam patrimoniul istoric edilitar si muzeal al orasului si Muzeului National Brukenthal, in a doua categorie, toate creatiile culturale si artistice moderne, cu institutiile si personalitatile cele mai reprezentative.
In categoria secunda am avut in vedere cultura artistica (Teatrul si Filarmonica), cultura scrisa (poetii, literatii, criticii literari si revistele culturale), cultura si artele plastice (pictorii, sculptorii si graficienii), cultura si artele muzicale (compozitorii, muzicienii si virtuosii interpreti) si cultura imagistica (fotografii, filmografii si regizorii).
In sfarsit, in cea de-a treia categorie, avem cultura si patrimoniul cultural-traditional, valorile exprimate stralucit, la Sibiu, sunt cele ”vii”, din satele din jur si din muzeele cu profil etnologic, risipite in tot arealul, in zona invecinata Sibiului, precum si fabulosul patrimoniu monumental si obiectual al Complexului National Muzeal “ASTRAâ€Â.
Din pacate, nu am avut sansa unui dialog real pe marginea proiectului meu, nici cu Asociatia CCE Sibiu 2007, nici cu comisarul guvernamental, nici cu membrii Juriului National (fantomatic, declarat ”nascut”, niciodata ”vazut”), nici macar cu ”comisiile tehnice” (ascunse, cred, pe motive de recunoscuta incompetenta, ele fiind ”inventate” si ”puse la lucru”, pentru a se gasi, la o adica, ”vinovatii de serviciu”).
Cei cu puterea (”suverana”, nicidecum democratica) de a decide (”a taia si spanzura”) in materie de proiecte culturale, au ignorat, in cea mai mare masura, atat conceptia noastra generala (care era fondata pe filosofia culturala a definirii unei identitati antropologice atat de complexe, cum este cea ”sibiana”), cat si proiectul insusi, definitoriu pentru revelarea esentei culturii populare traditionale (este adevarat, preponderent romaneasca!). Ca atare, la ”selectia” din anul 2005, din aceasta categorie, a fost ”selectat” un singur proiect (!): Festivalul National al Traditiilor Populare, nici macar acesta nefiind finantat, la timp (ceea ce a condus la ratarea organizarii sale, in anul 2005), desi bugetul era derizoriu (50.000 RON), iar disponibilitatea financiara, enorma (7.100.000 RON). S-a preferat restituirea, la bugetul statului, a 1.700.000 RON (!!!) decat sa finanteze acel proiect extrem de valoros. ”Managerul” unui asemenea exercitiu financiar (de evidenta incompetenta crasa sau de rea credinta), comisarul guvernamental pentru Capitala Culturala Europeana Sibiu 2007, arh. Sergiu Nistor (a carui numire a reprezentat, in principiu, un nou exercitiu, total neavenit, de centralism guvernamental, dus ”pana in panzele albe”), nu a catadicsit sa ofere, pana astazi, nici o explicatie sibienilor, privitoare la motivul blocarii celor 17 miliarde lei vechi, din care ”se puteau face atatea”, pentru Sibiu!
A urmat anul 2006. Pentru a nu se mai repeta ”criza” din 2005 (”dulce” ignoranta sau stupida naivitate, din partea noastra, de a crede, in continuare, ca pentru puternicul si discretionarul reprezentant al Guvernului Romaniei – necenzurat de nimeni din Ministerul Culturii, intreg proiectul cultural pentru anul 2007 ar fi avut vreo valoare sau vreo importanta!), am tiparit o brosura cu toate cele 25 de proiecte concepute si propuse de noi, avand menirea sa confirme valoarea si diversitatea proiectelor pentru 2007. Efort inutil caci preocuparile comisarului nostru erau, evident, doar de natura mercantila, in sensul de a fi fost preocupat, obsesiv, tot timpul, doar de impartirea importantelor sume puse la dispozitie, dupa criterii clientelare sau, in cel mai bun caz, conform proiectelor preferate de autoritatile administrativ locale)!
Cu toate eforturile noastre de a demonstra ce potential avem si ce bogatie de proiecte oferim, in anul 2006, comisarul ”de otel” (caci fierul este mai fiabil, din cauza procentajului de carbon) a selectat doar 3 proiecte ale CNM ”ASTRA” si unul al ”Cercului pentru dialog cultural Sibiu 2007” (promovat tot de subsemnatul, in calitatea mea de presedinte al ”Cercului”), criteriul fiind cel al valorilor minime ale acestora, toate cele patru proiecte valorand doar 120.000 RON. Au fost omise de la finantarea, in anul 2006, cateva dintre cele mai importante proiecte avansate de noi pentru 2007, toate de importanta europeana!
• ”Festivalul National al Traditiilor Populare” (a trebuit sa intervina personal domnul ministru Iorgulescu, la insistentele noastre deosebite, pentru ca, in 29 decembrie (!) sa ne fie virata suma de 49.000 RON (care a acoperit cheltuielile facute in 2006)
• ”Gala folclorului European” (proiect selectat dar nefinantat pana astazi)
• Expozitia ”Identitate europeana: 15+10+2” (care trebuia contractata, inca in anul 2006, de la Muzeul Etnografic din Viena si deschisa in primele zile din ianuarie 2007, fiind dedicata aderarii Romaniei la Uniunea Europeana)
• Colocviul international de istoria civilizatiei europene (care a primit, recent, confirmarea finantarii de catre UNESCO – Divizia pentru Politici Stiintifice si Dezvoltare Durabila), intrucat prestigiosul for mondial pentru Stiinta, Cultura si Educatie, a apreciat acest proiect ca extrem de important, pe plan european, Academia Romana asigurandu-ne, la randul sau, inaltul patronaj. (Dar cine este, oare, ”profet in satul lui”?)
Pentru a avea o imagine clara asupra inechitatii impartirii fondurilor alocate de Ministerul Culturii pentru proiectele derulate, la Sibiu, in anul 2006, precizam ca din fondul general de 3.600.000 RON, Muzeului ”Astra” i s-au decontat, de dl. Sergiu Nistor, doar 8.000 RON – (alti 49.000 RON fiind primiti de institutia noastra, pentru Festivalul National al Traditiilor, numai dupa interventii speciale si repetate, la ministrul Culturii!). Ca urmare, procentajul finantarii proiectelor noastre, din totalul sumelor utilizate, in anul 2006, pentru plata proiectelor CCE 2007, a fost de 1,55%!. Discrepanta dintre fondurile destinate pentru proiectele teatrale (2.100.000 RON) si cele destinate culturii populare cu o valoare etnoidentitara, de numai 57.000 RON!, este revoltatoare si irevocabil acuzatoare.
Pe baza cifrelor de mai sus (in anul 2005 a fost si mai rau, noi neprimind nici un leu!), putem afirma ca discriminarea culturii popular traditionale si persecutarea institutiei noastre sunt nu numai evidente, ci strigatoare la cer! In fata unui asemenea tratament, inspirat parca din normele de vasalitate feudala (”depui juramantul de vasalitate, esti omul meu, te protejez si te rasplatesc; indraznesti sa cartesti impotriva mea, iti refuz protectia si te condamn la inanitie”), am publicat in presa (Tribuna Sibiului din data de 01.09.06) un articol intitulat: ”Il acuz public pe Comisarul Nistor de sabotarea afirmarii valorilor culturale romanesti”. Ceream in acel material, scandalizat de ce se poate intampla, din banul public, in vazul lumii, intr-o tara pretins democratica, prin abuzuri revoltatoare, deschiderea unei anchete a Ministerului Culturii, impotriva abuzurilor si tratamentelor discriminative ale comisarului guvernamental, sperand ca domnul ministru ar fi, oarecum, strain de ”afacerile” domnului Sergiu Nistor. Evident ca demersul meu nu a avut nici o consecinta! Intarit si mai mult de sustinerea, fara rezerve, din partea ministrului sau, comisarul (cuvant predestinat pentru cel trimis de Guvern sa ne impuna propria ”lege”, sfidand orice norma a democratiei si orice principiu fundamental al culturii, potrivit carora, ”valoarea” este cea care guverneaza universul creatiilor culturale, fiind insasi esenta definirii culturii), pe nume Sergiu Nistor, a hotarat, cu voie de la stapanire, sa ne pedepseasca, odata in plus, pentru indrazneala (de neiertat) de a-l fi criticat in presa (pacat de moarte, sau act de sinucidere, in democratia noastra ”originala”). Solutia a gasit-o simplu: sa ne blocheze si cei 120.000 RON repartizati pentru cele patru proiecte din acest an! Ca atare, ne-a trimis abia pe 24.10.06, contractele privind proiectele pe anul in curs, cu o clauza anticonstitutionala ce poate fi tradusa prin celebra expresie: ”vrei bani, ciocu mic”! Am trimis contractele semnate, cu obiectiuni (neadmitand sa asumam acea clauza oneroasa), pe data de 31 octombrie. Pe 14 noiembrie, domnul consilier Cornel Frimu, de la Cabinetul comisarului guvernamental, ne-a comunicat, prin adresa cu atentul ”Cabinetului” (nr. 710/14.11.06), ca obiectiunile noastre au fost acceptate, dupa discutiile avute, la Sibiu, personal, cu Ministrul Culturii, domnul Adrian Iorgulescu. Normal (dar ce e, oare, normal, in tara noastra?) ar fi fost, din acel moment, ca Sergiu Nistor sa semneze contractele si sa ne aprobe deconturile la cele patru proiecte, prelungind data depunerii deconturilor, din 10 decembrie (cum o stabilise ”initial”, in 14 octombrie), pentru 30 decembrie (asa cum am solicitat noi, prin adresa 6693/17.11.06). In loc de raspuns la aceasta solicitare, pe data de 21 decembrie, prin adresa nr. 762/CG/SN/19.12.06, domnul Sergiu Nistor ne anunta retragerea fondurilor pe motivul, consternant, al ”nesemnarii contractelor de catre dvoastra”!!!
Ulterior, in presa centrala, domnul comisar a declarat ”senin si nevinovat”, ca nu au existat cele patru contracte semnate cu Complexul National Muzeal ”ASTRA”!
Ne aflam in plina atmosfera kafkiana, in care realitatea obiectiva devine una iluzorie, iar fantasmele unui personaj, aproape ireal, prin arta imposturii, manipularii si a denaturarii faptelor, se substituie realitatii. De aceasta data, nu am mai putut interveni la domnul ministru, ramanand cu cheltuielile efectuate pentru proiectul ETNO-TEHNO-PARK, in suma de 10.653,5 RON, nedecontate. Pentru a nu-l actiona in instanta (pentru sabotarea efectiva a proiectelor noastre culturale), Consiliul Judetean a inclus, in bugetul acordat pe anul 2007 (si asa insuficient) cei 120.000 RON, pentru finantarea proiectelor restante din anul trecut.
Sper din toata inima ca organele abilitate ale statului sa se autosesizeze si sa ordone un control de specialitate in ceea ce priveste modul de repartizare si utilizare a fondurilor din bugetul statului, pentru finantarea intregii campanii de pregatire a Capitalei Culturale Europene ”Sibiu 2007!”.
Cu un buget de 0 lei, in anul 2005 (din 71 de miliarde!), cu deconturi de 8.000 RON, aprobati de comisarul Nistor si de 49.000 RON, aprobati de domnul ministru al Culturii (din suma totala alocata in 2006, de 3.400.000 RON), Muzeul ASTRA, institutie de recunoscuta valoare si importanta nationala si europeana (aleg doar trei aprecieri superlative, formulate in anul 2006, de personalitati superioare ale vietii politice, precum Jonathan Sheele (”Un giuvaer al coroanei culturale a Romaniei”) si Olaf Schwecke (”Un adevarat muzeu al Europei anului 2007”) si ale celei culturale europene, precum Kjell Espark (”Expresie magnifica a identitatii nationale”) a fost tratat cu o desconsideratie jignitoare si cu un dispret pentru patrimoniul cultural pe care-l detinem, care imi ingaduie sa calific comportamentul comisarului Sergiu Nistor, drept un act subversiv, de subminare a culturii nationale!
Ce concluzii pot fi extrase din cele doua analize facute pe temele politicii investitionale si ale politicii culturale, pregatitoare pentru Capitala Culturala a Europei, 2007?
1. In conditiile nedescentralizarii structurale a Romaniei (tergiversata numai din motive politicianiste, apartinand tuturor oligarhiilor care au condus sau influentat, in mod direct, politicile guvernamentale, din 1990 pana astazi), intreg programul pregatitor pentru CCE Sibiu 2007 a cazut victima intereselor ”centraliste”, comunitatea sibiana devenind o simpla anexa a intereselor ”centrului” si ”o jucarie” in mainile unui comisar, lipsit de orice competenta si de orice scrupule, dar ”expert” in manipularea fondurilor.
2. Imitand exemplul oferit de guvernanti (prin mandatarii lor), autoritatea administrativa locala a procedat identic, aplicand la nivel local, aceleasi principii si metode: a ignorat consultarea celor mai importanti oameni de stiinta si de cultura din Sibiu, inlocuind dialogul cu acestia, cu vointa personala discretionara si colaborand, deplin consensual, cu autoritatea centrala.
3. In locul unei sinergii stabilite, ca principiu director intre administratie si cultura, a fost promovat principiul discriminativ al unei selectii arbitrare si finantarii preferentiale a proiectelor, saracind astfel profilul tematic si continutul ideatic ale programului cultural, adica insasi esenta evenimentelor ce se vor derula in anul 2007. Ca urmare, proiecte valoroase, de cert interes national sau european, au fost respinse prin nefinantare.
4. Intre cele trei calupuri de proiecte investitionale, pentru anul 2007, prioritare au fost cele edilitare si de restaurare a monumentelor istorice (hotarate personal de primarul Sibiului). Pe locul doi s-au clasat, cele pentru sustinerea proiectelor cultural-artistice si de divertisment, iar finantarea proiectelor pentru investitii in infrastructura culturala a Sibiului (si a operatorilor culturali sibieni) au ocupat ultimul loc. Cat priveste fondurile aprobate pentru investitii in infrstructura Muzeului ”Astra” (Muzeul in aer liber), din rezerva guvernamentala (1.500.000 RON), s-au alocat abia la sfarsitul anului 2006 (oficial, pe 22 decembrie), ceea ce insemneaza ca in loc sa ofere servicii de calitate, turistilor, Muzeul ASTRA va ”oferi” in anul 2007, santiere deschise, cu toate consecintele ingrate presupuse lucrarile in derulare.
5. Limitandu-se, din start, intreg programul Capitalei cultural-europene, la Municipiul Sibiu (desi Luxemburg, partenerul nostru, a promovat intreg Ducatul si Marea Regiune, continand zone importante din trei tari europene: Franta, Germania si Belgia), zonele folclorice din judetul Sibiu au fost ignorate cvasitotal, iar proiectele promovate de noi, refuzate. Situatia a fost ”salvata” prin aprobarea unor proiecte sustinute (tot cu sprijinul institutiilor de cultura sibiene) de operatorii culturali din afara Romaniei (cazul Ecomuzeelor Regiunii Sibiu).
6. In consecinta, desi sintagma centrala a CCE Sibiu 2007 (propusa chiar de noi, la prima sedinta a Asociatiei ”Sibiu 2007”) a fost multiculturalitatea (”Sibiu, oras al culturilor”), intreaga politica de selectie, promovare si finantare a proiectelor a fost dusa, cu abilitate, impotriva promovarii valorilor patrimoniului culturii traditionale si a Muzeului Civilizatiei Populare Traditionale ”ASTRA”, institutie de frontispiciu pentru cultura nationala. Nivelul fondurilor alocate institutiei noastre, in anii 2005 si 2006, este mai mult decat elocvent, in sustinerea afirmatiei de mai sus.
A castigat, oare, Capitala culturala a Europei Sibiu 2007 din aceasta parodie a democratiei culturale romanesti? Nicidecum. Ba, dimpotriva!
Am mai ratat o oportunitate, chiar in anul aderarii oficiale a Romaniei la Uniunea Europeana, aceea de a ne manifesta ca niste europeni adevarati si nu ca niste ”balcanici” anacronici!
Prof. dr. Corneliu Bucur
Director general
Complexul National Muzeal “ASTRAâ€Â
P.S.: Desi mi s-a atras atentia, oficial, ca ”deranjez” cu materialele mele din presa (ceea ce suna perfect ca ”o ultima atentionare” care ar putea atrage, dupa sine, cele mai nefaste consecinte), am perseverat pe calea aleasa de mine, in decembrie ’89, cand – scapand de la moarte, in trei situatii in care s-a tras asupra mea – am jurat sa merg, tot restul vietii, pe drumul cinstei, onoarei si al adevarului. Pastrez credinta ca aceasta hotarare este singura modalitate adevarata de a-mi servi tara si pe concitadinii mei.
Prin cei 100.000 de vizitatori, anual, prin programele culturale ÅŸi serviciile turistice ÅŸi de agrement, unice în plan muzeologic naÅ£ional (cazare, masă în locaÅ£ii tradiÅ£ionale, plimbări cu trăsurile ÅŸi săniile trase de cai, cu lotcile pe lac, jocuri populare în pavilioane tradiÅ£ionale de joc popular, slujbe religioase ÅŸi cununii la bisericile din muzeu, jocuri de popice tradiÅ£ionale, spectacole folclorice, vizite nocturne, etc.), Muzeul „ASTRAâ€Â, pe lângă statutul său de instituÅ£ie de cercetare academică ÅŸi centru cultural de importanţă naÅ£ională, s-a impus ÅŸi ca cel mai atractiv obiectiv turistic al Sibiului.
Anca Gaston – Biroul de presa
CNM ASTRA
0269/218040
http://www.muzeulastra.roÂÂ