Deşi multă vreme s-a crezut că margarina este mai bună calitativ, datorită conţinutului ei sărac în grăsimi saturate şi colesterol, unul dintre cele mai hrănitoare alimente este untul.Margarinele sînt produse din uleiuri vegetale încălzite la temperaturi extrem de ridicate, ceea ce le face ca, în timp, să devină rîncede.
Mai mult, există specialiÅŸti în nutriÅ£ie care susÅ£in că margarina este o adevărată “scamatorie chimică”. ExplicaÅ£ia constă în faptul că structura naturală a uleiurilor este una “cis”, ori, în cazul margarinei, prin hidrogenare, aceasta se transformă într-o structură “trans”, care este una sclerozantă pentru celule ÅŸi Å£esuturi. Aceste grăsimi sînt foarte dăunătoare, deoarece nu pot fi “arse” de organism. Ele se depozitează în Å£esuturi ÅŸi acoperă membranele celulare. Dacă lipseÅŸte structura naturală “cis”, membranele noastre celulare, care sînt atît de delicate, captează aceste uleiuri cu structură “trans” ÅŸi degenerează. Nu se mai fac schimburile ionice la nivel celular ÅŸi celula, în final, moare.
Nimeni nu contestă că margarinei i se mai adaugă vitamine dar structura ei de bază este una sclerozantă. Unele margarine pot conÅ£ine ÅŸi urme infime de nichel – un metal cu o toxicitate mare, care se va regăsi ÅŸi în produsul final. Åži coloranÅ£ii sau aromele pot exista în aceste tipuri de margarine, care, după cum la fel de bine este ÅŸtiut, nu sînt chiar indicate. Mai trebuie reÅ£inut că, pe lîngă faptul că margarina conÅ£ine foarte mulÅ£i aditivi alimentari dăunători sănătăţii, ea se poate obÅ£ine, de regulă, din uleiuri vegetale de proastă calitate.
Pe lîngă faptul că untul este un aliment natural, acesta reprezintă o sursă bogată ÅŸi uÅŸor asimilabilă de vitamina A, necesară îmbunătăţirii vederii ÅŸi sănătăţii sistemului endrocrin, dar ÅŸi de vitaminele E, K ÅŸi D. De asemenea, acest aliment este bogat în minerale, în special seleniu, care este un puternic antioxidant – armă redutabilă împotriva radicalilor liberi responsabili ai fenomenului de îmbătrînire. Procentual, untul conÅ£ine mai mult seleniu decît cerealele sau usturoiul.
Untul mai furnizează organismului ÅŸi iod, element atît de necesar la buna funcÅ£ionare a glandei tiroide. Alături de o cantitate apreciabilă de acid butiric – necesar colonului, un alt acid gras din unt este acidul lauric – o substanţă puternic antimicrobiană ÅŸi antifungică. Untul mai conÅ£ine ÅŸi alÅ£i acizi graÅŸi, care oferă protecÅ£ie împotriva cancerului.
Cel mai bun unt este cel obţinut în gospodărie, prin metode simple, fără a fi expus prelucrării termice.
www.evenimentul.ro