LifeStyle, Sanatate

Consumul de fructe şi legume, cea mai bună hidratare a organismului

Plată sau minerală carbogazoasă, cu gheaţă sau cu lămîie, apa este alimentul vieţii, care ne garantează că nu vom suferi din cauza caniculei. S‑a demonstrat ştiinţific că apa înseamnă cu adevărat viaţă.

Fără mîncare omul poate rezista 30‑40 de zile dar fără apă nu supravieţuieşte mai mult de 3-4 zile.

Clasificarea apei se face în funcÅ£ie de cantităţile de săruri minerale conÅ£inute. ÃŽn acest context, se poate vorbi despre apele oligominerale (cele care conÅ£in pînă la 0,5 g săruri dizolvate la litru), apele minerale (între 0,5 ÅŸi 1,5 g săruri/l) ÅŸi apele medicinale (peste 1,5 g săruri/l). ÃŽn zilele cu temperaturi extreme, pentru menÅ£inerea echilibrului hidric al organismului, avem nevoie de aproximativ 2,5 l de apă/zi. Este bine ca această apă să fie minerală. “Organismul nostru îşi reglează temperatura prin transpiraÅ£ie. TranspiraÅ£ia excesivă elimină sărurile minerale din organism ÅŸi poate provoca deshidratarea. Primul simptom este setea puternică. Deshidratarea se manifestă însă ÅŸi prin greÅ£uri, vărsături, dureri de cap, crampe musculare. Consumul insuficient de apă poate avea consecinÅ£e mult mai grave: de la înrăutăţirea rapidă a stării generale (ameÅ£eli, leÅŸin) ÅŸi pînă la scăderea tensiunii arteriale ÅŸi tulburări neurologice”, ne-a spus dna dr. Diana CimpoeÅŸu, ÅŸeful Unităţii de Primire a UrgenÅ£elor din cadrul Spitalului “Sf.Spiridon” din IaÅŸi.

Apa minerală poate preveni multe neplăceri pentru sănătate, prin aportul de săruri (calciu, magneziu, sodiu, potasiu), dar cu o singură condiţie: să bem această apă chiar şi atunci cînd nu ne este sete. Specialiştii spun că potolirea setei nu înseamnă neapărat că ne‑am hidratat complet.

Echilibrul aport‑pierderi

Echilibrul între aportul ÅŸi pierderile de apă trebuie să fie menÅ£inut încontinuu. La un aport de 2,5 l de apă trebuie să eliminăm tot 2,5 l. ÃŽnsă chiar ÅŸi atunci cînd aportul de apă a fost întrerupt, organismul uman pierde aproximativ 1,8 l de lichide. Astfel se explică de ce nu putem trăi prea multă vreme fără apă. “Atunci cînd pierdem 1 la sută din lichidele din organism se observă o creÅŸtere a temperaturii corpului ÅŸi ne concentrăm mai greu. La pierderea a 2 la sută din apă, organismul ne dă senzaÅ£ia de sete. La 5 la sută deficit de apă intrăm în stare febrilă, la 10 la sută deficit ni se blochează rinichii, ni se umflă limba, avem spasme, iar mersul pe jos devine imposibil. Un deficit mai mare de 20 la sută apă provoacă decesul”, avertizează dna dr. CimpoeÅŸu.

De multe ori, senzaÅ£ia de sete este confundată cu cea de foame. Dacă atunci cînd ne este sete mîncăm în loc să ne hidratăm, este posibil să ne deshidratăm ÅŸi mai tare, afirmă specialiÅŸtii. Lipsa apei ar putea duce la constipaÅ£ie, la creÅŸterea riscului de infecÅ£ii urinare sau de “pietre” la rinichi.

Nevoia de hidratare a organismului depinde de activitatea desfăşurată, de mediul ambiant, dar ÅŸi de vîrsta sau de terenul patologic. Astfel, persoanele care lucrează într‑un mediu călduros pierd mai multă apă decît în mod normal, de aceea ÅŸi aportul trebuie să fie mai mare. Pe de altă parte, există boli, cum este diabetul, în care pierderile de lichide sînt foarte mari – în jur de 8 l/zi. Copiii sînt foarte sensibili la deshidratare ÅŸi este bine să bea lichide mai multe în perioadele caniculare. Pe măsură ce înaintează în vîrstă, organismul se deshidratează, reacÅ£iile metabolice se desfăşoară mai greu, detoxifierea organismului este mai dificilă. Din acest motiv, apa este un prieten de nădejde al vîrstei a treia. “ÃŽn mod normal, o persoană elimină zilnic aproximativ 1,5 l de apă pe cale renală, 750 ml prin transpiraÅ£ie ÅŸi 400 ml prin respiraÅ£ie. Pentru a suplini aceste pierderi trebuie să bem apă. Echilibrul între aport ÅŸi eliminare este obligatoriu, pentru că orice retenÅ£ie de apă în organism poate însemna existenÅ£a unei afecÅ£iuni renale, cardiace, hepatice sau de altă natură”, ne-a mai spus dna dr. CimpoeÅŸu.

De calitatea apei pe care o bem depinde în mod direct sănătatea noastră. Pentru a fi în siguranţă, sistemul de verificare a încărcăturii bacteriene a apei de băut trebuie respectat cu rigoare, altfel riscăm apariţia unor tulburări digestive şi nu numai atît. Apa contaminată cu diferite substanţe poluante afectează ficatul, sistemul nervos şi glandele endocrine.

Cîteva sfaturi

Nu este bine să bem apă în timpul mesei ÅŸi nici imediat după masă. De asemenea, apa trebuie băută lent, în cantităţi mici ÅŸi de cît mai multe ori pe zi. Consumarea unei cantităţi mari de apă într‑un timp foarte scurt provoacă diluarea bruscă a sucurilor gastrice ÅŸi dezechilibre în funcÅ£ionarea normală a organismului. Prea multă apă poate determina aÅŸa numita “intoxicare cu apa”. Simptomele sînt similare cu cele ale deshidratării: apatie, confuzie mentală, stări de ameÅ£eală, oboseală. “Nu este bine să bem apă foarte rece, cu multă gheaţă. Nu trebuie să consumăm alimente cu temperaturi mai mici de 10EC ÅŸi mai mari de 30EC. ÃŽntr‑o zi caniculară, un pahar cu apă la 10EC este perceput ca foarte rece. Dacă bem brusc o cantitate mare de apă foarte rece, sîntem în pericol de ÅŸoc termic. ÃŽndeosebi, persoanele cu afecÅ£iuni cardiovasculare trebuie să aibă mare grijă la consumul de apă foarte rece”, recomandă dna dr. CimpoeÅŸu.

Poate fi înlocuită apa? Sîntem siguri că nu ne deshidratăm dacă bem sucuri de legume şi fructe, ceaiuri sau compoturi în loc de apă? Sucurile din fructe şi legume proaspete diluate cu apă minerală sînt ideale pentru zilele caniculare, pentru că ele hidratează dar şi suplinesc, în acelaşi timp, pierderile de săruri minerale şi vitamine din organism. Dacă sînt băute fără a fi diluate, sucurile din fructe şi legume proaspete pot produce variaţii ale glicemiei, ceea ce nu este de dorit.

“Apa vie” din fructe ÅŸi legume

O sursă buna de apă – aÅŸa‑numita “apă vie”- sînt legumele ÅŸi fructele crude. Acestea conÅ£in peste 80 la sută apă. Dacă respectăm regula celor cinci legume sau fructe consumate zilnic, aducem organismului nostru un aport de aproape 1 l de apă de cea mai bună calitate. Iată cîteva exemple: roÅŸiile conÅ£in pînă la 94 la sută apă, castraveÅ£ii – 95‑96 la sută, merele ÅŸi perele – 85‑86 la sută, pepenele verde – 91 la sută, caisele ÅŸi piersicile – 86‑87 la sută. Este bine de ÅŸtiut că apa din fructe ÅŸi legume se asimilează cel mai bine ÅŸi este apa cea mai sănătoasă. Potolirea setei consumînd fructe ÅŸi legume este mult mai benefică ÅŸi de mai lungă durată decît atunci cînd bem rapid o cantitate mare de apă. ÃŽn cazul fructelor ÅŸi al legumelor, apa este asimilată lent de organism. Una dintre cele mai bune surse de apă este pepenele verde, acesta avînd ÅŸi proprietăţi diuretice puternice, fiind recomandat suferinzilor de litiază sau calculoză renală, dar ÅŸi în curele de eliminare a toxinelor.

Ştiaţi că

• Apa contribuie la eliminarea toxinelor şi arderea grăsimilor.

• Consumul de apă este determinant în păstrarea volemiei (a volumului de sînge). Hidratarea corespunzătoare creşte capacitatea de concentrare şi randamentul, în special, în timpul activităţilor fizice.

• Apa distilată nu conţine nici un fel de săruri, aceasta nefiind recomandată pentru consum.

• Consumul de apă diminuează riscul apariţiei bolilor de stomac şi reduce iritarea cauzată de ingerarea medicamentelor. De asemenea, elimină excesul de sodiu.

www.evenimentul.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *