Prima “carte de identitate” a unui cancer, cel mamar, a fost realizata de oamenii de stiinta canadieni, care au declarat, miercuri, ca aceasta descoperire deschide calea pentru punerea la punct a unor noi tratamente personalizate impotriva acestei maladii, informeaza AFP.
Folosind o noua tehnologie, mai rapida si mai ieftina, o echipa de la Agentia de oncologie din Columbia Britanica (Canada) a reusit in premiera secventierea genomului unei tumori mamare. Ei au reusit, totodata, sa identifice mutatiile care permit propagarea cancerului in organism.
Studiul a fost coordonat de medicul Samuel Aparicio si a fost publicat in revista Nature, relateaza Mediafax .
“O femeie din noua dezvolta cancer mamar, iar aceasta maladie reprezinta 29% din totalul cancerelor diagnosticate in randul femeilor din Columbia Britanica”, a declarat ministrul Sanatatii din aceasta provincie canadiana, Kevin Falcon, adaugand ca “aceasta descoperire ofera o raza de speranta miilor de femei atinse de aceasta maladie teribila”.
Posibilitatile terapeutice oferite de aceasta descoperire pentru cercetarile viitoare sunt considerabile, este de parere Samuel Aparicio, fost profesor la universitatea Cambridge din Marea Britanie.
Cercetatorii au studiat timp de noua ani evolutia carcinomului metastatic mamar, acest tip de tumoare reprezentand 10% din totalul cancerelor la san.
Identificand 32 de mutatii, ei au incercat sa determine numarul de anomalii prezente in tumoarea initiala. In total, cercetatorii au decodat aproximativ trei miliarde de combinatii ale acidului dezoxiribonucleic (ADN) prezente in genomul acestei tumori.
“Rezultatul a fost surprinzator”, au concluzionat cercetatorii canadieni, deoarece doar cinci din cele 32 de mutatii erau prezente in toate celulele tumorii originale, acestea fiind astfel identificate drept agenti declansatori ai maladiei.
Pana la acest studiu, oamenii de stiinta nu banuiau ca cele cinci mutatii ar putea juca un rol in declansarea cancerului.
Cercetatorii canadieni au folosit o noua generatie de dispozitive de secventiere a ADN-ului, economisind astfel timp si bani.
Dupa ce genomul uman a fost secventiat in premiera, in 2001, in cadrul unui proiect stiintific care a costat aproape trei miliarde de dolari, costul acestei proceduri nu a incetat sa scada. O echipa de cercetatori de la universitatea americana Stanford a realizat un adevarat record in acest domeniu, anuntand, in aceasta vara, ca a reusit sa secventieze genomul unuia dintre cercetatorii implicati in acest proiect cu un buget mai mic de 50.000 de dolari.
Sursa: www.stilfeminin.ro