Este cunoscută observaÅ£ia populară, “băbească” asupra sănătăţii superioare a femeilor care au născut ÅŸi au alăptat unul sau mai mulÅ£i copii faţă de femeile care nu au avut naÅŸteri. De aici vine ÅŸi un interes ÅŸtiinÅ£ific, medical, în acest sens. S-au format chiar echipe ale unui “Grup de studiere a factorilor hormonali în cancerul la sîn” – Collaborativ group on hormonal factors in breast cancer. Astfel de echipe au studiat ÅŸi sintetizat 47 de studii epidemiologice consacrate cancerului la sîn, studii executate în ultimii 20 de ani, în 30 de ţări. S-au extras ÅŸi interpretat informaÅ£ii privitoare la 50.302 femei bolnave ÅŸi 96.973 femei sănătoase. S-a luat în considerare dacă aceste femei au avut copii ÅŸi cîţi anume, dacă au alăptat sau nu copii, durata alăptării după naÅŸtere ÅŸi impactul ei.
Principalele concluzii au fost că riscul relativ de instalare a unui cancer la sîn scade cu 7 la sută pentru fiecare naştere şi că riscul scade şi mai mult la femeile care au alăptat, ceea ce este evident în mod deosebit după al patrulea copil.
Sintetizîndu-şi analizele epidemiologice, cercetătorii au stabilit şi alte concluzii, aparent contrarii, negative: are importanţă, mai ales, durata alăptării şi nu atît numărul de sarcini. Astfel, riscul relativ de instalare a unui cancer la sîn descreşte cu 4,3 la sută pentru fiecare an de alăptare. Dar, numărul de ani de alăptare depinde, în mod direct, de numărul de sarcini purtate de o femeie.
Totuşi, astfel de date epidemiologice, mai mult statistice decît clinice, nu trebuie interpretate mecanic. Există femei care, din diferite motive medicale, structurale n-au avut copii şi au trăit fără semne de cancer la sîn pînă la o vîrstă înaintată şi altele care, cu toţi copii născuţi şi alăptaţi, au prezentat cancer la sîn chiar de timpuriu, între vîrsta de 40-50 de ani. Şi totuşi, studiile epidemiologice care au dus la aceste concluzii demonstrează existenţa unei strînse legături între sarcini, alăptare şi sănătatea generală a femeilor.
Sursa: www.evenimentul.ro